Cercetătorii britanici au analizat datele privind mortalitatea în 12 mari orașe europene și au concluzionat că în jur de 1.500 din cele aproximativ 2.300 de decese cauzate de căldura extremă au fost provocate direct de efectele schimbărilor climatice. Aceasta înseamnă că, fără influența activităților umane, în special arderea combustibililor fosili , două treimi dintre aceste decese nu s-ar fi produs.
Italia, printre cele mai afectate țări: Roma și Milano, orașe lovite crunt de caniculă
Datele sunt înfricoșătoare: 317 decese suplimentare la Milano, 164 la Roma. Alte orașe europene au înregistrat bilanțuri similare: 286 de morți în Barcelona, 235 în Paris, 171 în Londra, 108 în Madrid, 96 în Atena. În orașe mai mici, precum Zagreb, Budapesta sau Sassari, cifrele sunt mai mici, dar nu mai puțin îngrijorătoare: 31 de morți în capitala Croației, 47 în Budapesta și 6 în Sassari. Chiar și orașe vest-europene precum Lisabona sau Frankfurt au raportat câte 21 de decese asociate temperaturilor extreme.
Comparativ, aceste cifre depășesc bilanțurile unor catastrofe recente, precum inundațiile din Valencia în 2024 (224 de morți) sau cele din 2021 din nord-vestul Europei (243 de morți). Cu alte cuvinte, valul de căldură din iunie-iulie 2025 a fost mai ucigător decât multe dezastre naturale vizibile și violent mediatizate.
Vârstnicii, principalele victime ale valului de căldură
Un aspect crucial subliniat de cercetători este profilul victimelor. Persoanele în vârstă, cu vârsta de peste 65 de ani, au reprezentat 88% din totalul deceselor atribuite valului de căldură. Deși aceștia sunt cei mai vulnerabili, nici populația activă nu a fost ocolită: 183 de persoane cu vârste între 20 și 64 de ani au murit, în ciuda vârstei mai tinere și a unei aparente stări de sănătate mai bune.
"Schimbările climatice ucid", avertizează Garyfallos Konstantinoudis, cercetător în cadrul Institutului Grantham pentru Schimbări Climatice și Mediu de la Imperial College London. „Ele intensifică valurile de căldură și împing persoanele vulnerabile la limită. Acest studiu demonstrează că fiecare fracțiune de grad în plus la nivel global poate însemna sute de vieți pierdute. Diferențele mici de temperatură, cum ar fi 1 sau 2°C în plus, pot avea consecințe uriașe.”
Europa, la un pas de colaps în fața căldurii: școli închise, incendii, activități suspendate
Impactul caniculei nu s-a limitat doar la pierderi de vieți omenești. În Italia, autoritățile au fost nevoite să impună restricții privind munca în aer liber, în timp ce în Franța peste 1.300 de școli și-au suspendat activitatea. În Elveția, temperaturile au afectat funcționarea unui reactor nuclear, care a fost oprit temporar pentru a evita o catastrofă. În Grecia, Spania și Turcia au fost înregistrate incendii devastatoare de vegetație, alimentate de aerul uscat și temperaturile de peste 40 de grade Celsius.
Potrivit meteorologului italian Luca Mercalli, valurile de căldură din această vară sunt doar începutul. „Trăim un episod climatic anormal, iar șansele ca astfel de episoade să se repete sunt foarte mari. Pregătiți-vă pentru alte valuri, posibil chiar mai intense”, a avertizat expertul într-o declarație recentă pentru presa italiană.
O problemă invizibilă: moartea în singurătate, în locuințe supraîncălzite
Un alt element tragic este faptul că, în ciuda gravității situației, majoritatea deceselor provocate de căldură au loc în tăcere, în locuințe, aziluri sau spitale, unde persoanele afectate nu beneficiază de răcire adecvată. Nu sunt victime ale unui accident spectaculos sau ale unei inundații care atrage camerele de filmat. Sunt oameni care se sting fără să fie observați, în singurătate, sub efectul tăcut și lent al unei temperaturi imposibil de suportat.
Cercetătorii trag un semnal de alarmă: deși unele orașe europene au implementat planuri de acțiune împotriva valurilor de căldură — precum deschiderea centrelor de răcorire, avertizări meteo și sisteme de alertare —, aceste măsuri nu sunt suficiente. „Trebuie să ne gândim pe termen lung. Este nevoie de extinderea spațiilor verzi și albastre în orașe, de combaterea efectului de insulă termică urbană, și de strategii eficiente de sprijin pentru populațiile vulnerabile”, se arată în raport.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
