Printre cetățenii moldoveni care dețin cetățenia română se numără și actualul președinte Maia Sandu, un exemplu simbolic al apropierii dintre cele două maluri ale Prutului. De altfel, România și Republica Moldova, unite în trecut și separate în urma unor decizii geopolitice ale secolului XX, păstrează astăzi o relație specială, întemeiată pe o limbă, o cultură și o istorie comune. Reobținerea cetățeniei române este percepută de mulți moldoveni nu doar ca un act administrativ, ci ca o recunoaștere a identității lor naționale.
Mecanisme accelerate după 2002. Cifrele care arată amploarea fenomenului
Potrivit datelor furnizate de Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Justiției din România, între 1991 și 2002, un număr de 85.500 de persoane au beneficiat de o procedură simplificată pentru redobândirea cetățeniei. Însă adevăratul val de cereri și aprobări a venit după anul 2002. Astfel, între 2002 și 2024, peste 773.413 persoane din Republica Moldova și-au redobândit cetățenia română în baza articolului 10 din Legea Cetățeniei, care le permite foștilor cetățeni români și descendenților acestora să redevină oficial parte a statului român.
Un moment de referință îl constituie anul 2003, când Autoritatea Națională pentru Cetățenie din România soluționa doar 7 dosare de cetățenie venite din partea moldovenilor. În schimb, în 2011, numărul acestora a explodat la peste 81.000, ritm care s-a menținut, cu variații, și în anii următori. Practic, autoritățile române au fost nevoite să adapteze structura instituțională pentru a face față cererilor în creștere venite din Republica Moldova.
Cererile continuă să curgă. Timp de așteptare de trei ani
În prezent, peste 150.000 de cereri de redobândire a cetățeniei române sunt în curs de procesare, potrivit acelorași surse. Timpul mediu de așteptare pentru soluționarea unui dosar se ridică la aproximativ trei ani. Această perioadă lungă este explicată atât prin volumul uriaș de solicitări, cât și prin complexitatea procedurilor birocratice și lipsa digitalizării sistemului în anii anteriori.
În fața acestui blocaj administrativ, autoritățile române au demarat un amplu proces de modernizare și digitalizare a procedurii de acordare a cetățeniei. Ministerul Justiției de la București a lansat un proiect ambițios de digitalizare, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu o valoare de 8,89 milioane lei, echivalentul a 1,75 milioane de euro. Proiectul vizează atât optimizarea gestionării dosarelor, cât și reducerea timpilor de răspuns prin automatizarea anumitor etape procedurale.
Cetățenia română - punte între două lumi
Deținerea cetățeniei române le oferă moldovenilor acces la libertatea de circulație în Uniunea Europeană, dreptul de muncă și studii în orice stat membru UE, dar și o ancorare simbolică într-un spațiu occidental. Pentru mulți dintre ei, cetățenia română reprezintă nu doar un avantaj practic, ci și o formă de reparație istorică. Într-un context în care Republica Moldova se confruntă cu incertitudini politice și economice, pașaportul românesc devine o garanție a unei perspective mai stabile și mai deschise.
În același timp, numărul mare de cetățeni moldoveni cu dublă cetățenie ridică și întrebări importante privind integrarea lor în sistemele românești – fie că vorbim de educație, sănătate sau drepturi electorale. Această realitate complexă obligă statul român să continue investițiile în relația bilaterală și să mențină deschisă puntea identitară dintre cele două state.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
