Președintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM), Romulus Badea, a atras atenția, în cadrul conferinței naționale „Muncitorii străini în România: realități și bune practici”, asupra unei realități alarmante: peste 600.000 de locuri de muncă nu pot fi ocupate, în timp ce sute de mii de tineri români par să fi dispărut complet din peisajul educațional și profesional al țării.
„Avem o problemă gravă cu tinerii NEETs - adică cei între 15 și 29 de ani care nu sunt angrenați nici în muncă, nici în educație sau formare profesională. Potrivit Eurostat, România are cel mai mare procent din UE în această categorie: 19,4%. Asta înseamnă că peste 500.000 de tineri stau efectiv pe banii părinților, fără a contribui în niciun fel la economie sau la propria formare”, a explicat Romulus Badea.
Aproximativ 6 milioane de români muncesc în străinătate
Pe lângă această realitate internă, situația este agravată de plecarea masivă a românilor în străinătate. Potrivit datelor oficiale, diaspora românească numără cel puțin 3,1 milioane de persoane, însă estimările reale duc numărul la aproape 6 milioane, incluzând românii plecați în țări precum Marea Britanie, Statele Unite sau Canada. Această migrație a lăsat goluri semnificative în domenii-cheie ale economiei românești, precum construcțiile, industria alimentară, agricultura și sectorul HoReCa.
„Este un cerc vicios. Angajatorii nu găsesc personal calificat sau disponibil, tinerii nu se pregătesc pentru piața muncii, iar legislația nu reușește să țină pasul cu realitatea. De aceea, am ajuns în situația în care aducerea de muncitori din afara UE a devenit o necesitate pentru supraviețuirea multor afaceri din România”, a mai spus Badea.
Potrivit datelor oferite de Inspectoratul General pentru Imigrări, la finalul anului 2024 erau înregistrați în România 140.640 de muncitori din afara Uniunii Europene care lucrau legal. Cei mai mulți provin din țări precum Nepal, Sri Lanka, India și Turcia. Domeniile unde aceștia sunt cei mai prezenți includ producția industrială (cu peste 29.000 de angajați), construcțiile (28.500), comerțul (20.000), HoReCa (18.800) și serviciile administrative (peste 12.000 de lucrători).
Plafon de 100 000 de muncitori străini în fiecare an pentru România
Cu toate acestea, președintele PIFM afirmă că aceste cifre acoperă doar o parte din nevoia reală a pieței. Plafonul impus de stat pentru anul 2025 a fost menținut la 100.000 de avize pentru muncitori extracomunitari, deși cererea este cu mult mai mare. Aproximativ 60% din aceste avize vizează meserii precum manipularea mărfurilor, lucrările agricole, curățenie sau munci necalificate în construcții - toate domenii în care românii refuză tot mai des să se angajeze.
De asemenea, Romulus Badea a punctat dificultățile birocratice și legislative care apar în procesul de angajare și integrare a muncitorilor străini. De la procedurile de imigrare și până la integrarea lor efectivă în companii, întregul proces este îngreunat de reglementări rigide și lipsite de adaptabilitate la nevoile reale ale angajatorilor.
„Economia are ritmul ei, dar legislația rămâne adesea în urmă. De aceea, este important să semnalăm aceste probleme și să venim cu propuneri de îmbunătățire a cadrului legal. Avem nevoie de o legislație flexibilă, utilă și adaptată pieței muncii actuale, care să ajute atât angajatorii, cât și autoritățile”, a transmis Badea.
Pe fundalul acestor probleme, România se confruntă cu un paradox periculos: pe de o parte, o lipsă acută de forță de muncă; pe de altă parte, sute de mii de tineri care nu muncesc, nu se formează profesional și nu participă la viața activă a societății. Fenomenul NEET devine o bombă cu ceas pentru viitorul economic și social al țării, iar lipsa unor politici coerente de integrare a acestor tineri pe piața muncii riscă să adâncească și mai mult criza actuală.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
