Românii din străinătate trimit în continuare bani acasă, dar 7 din 10 exclud revenirea în țară

Peste 60% dintre românii stabiliți în străinătate trimit în continuare bani în țară pentru investiții, chiar dacă nu intenționează să se întoarcă. Acesta este unul dintre principalele rezultate ale studiului „Diaspora Sentiment 2026", realizat de agenția de cercetare de piață MKOR, care conturează pentru prima dată o hartă detaliată a comportamentului financiar al diasporei românești.

Concret, 61% dintre românii din afara țării au investit deja în România, fie că vorbim de achiziții imobiliare sau sprijin financiar direct pentru familie, în timp ce 70% exclud revenirea acasă în următoarele 12 luni. Decizia de a aloca fonduri în România a devenit, astfel, o practică stabilă, independentă de intenția de repatriere.

Strategii financiare diferite, în funcție de țara de reședință

Studiul relevă că fiecare comunitate a diasporei românești funcționează după o logică financiară distinctă, modelată de contextul economic al țării gazdă.

Astfel, românii din Germania înregistrează cea mai mare rată de investiție în România, de 71%, și cel mai ridicat nivel de sprijin financiar direct pentru familie, de 44%. Comportamentul financiar al românilor din Germania este dominat de nevoia de predictibilitate.

Italia se distinge prin prioritizarea protejării patrimoniului, Spania generează un consum nostalgic, iar comunitatea din Marea Britanie adoptă strategii orientate strict spre randament financiar.

Românii din Marea Britanie au un profil aparte

Dintre toate comunitățile analizate, românii din Marea Britanie se remarcă printr-un profil socio-economic aparte. Aproape o treime dintre ei (29%) ocupă poziții de conducere sau coordonează propriile afaceri, cu șase procente peste media eșantionului. Nivelul ridicat de expertiză se reflectă direct în venituri: 46% câștigă peste 3.000 de euro pe lună, iar 62% dețin studii superioare. Această putere de cumpărare explică orientarea lor spre decizii financiare bazate pe consolidarea patrimoniului și pe randament.

La nivel general, profilul diasporei românești arată o stabilitate structurală tot mai pronunțată: 44% sunt angajați, iar 23% activează ca manageri sau antreprenori, o evoluție clară față de imaginea clasică a emigrantului plecat la muncă necalificată.

Ce arată datele despre românii din Italia

● Stabilitate istorică: Majoritatea locuiesc în Italia > 10 ani, cu o rată notabilă de naturalizare (20% au cetățenie italiană). Se consideră bine integrați, 72% cred că sunt asociați cu o imagine pozitivă în țara gazdă. Mai multe femei (57%).
● Profil profesional de execuție: Doar 9% ocupă funcții de management / antreprenoriat (vs. 23% media eșantionului). Se simt validați ca „muncitori și capabili” (53%).
● Repatriere: 7 din 10 nu s-ar întoarce în România în următoarele 12 luni, pentru că nu vor să renunțe la nivelul de trai ridicat din țara gazdă (salariu, bunăstare). 

Ar lua în considerare revenirea mai ales pentru un sistem medical mai bun (46%).

Profilul românilor din Germania

● Valul nou al migrației economice: Comunitatea tânără, cei mai mulți Gen Z. Au cea mai mică vechime medie (8.5 ani vs. 13.9 media), doar 26% sunt în Germania de peste un deceniu, în timp ce 41% s-au stabilit în ultimii 5 ani (2x media eșantionului). Resimt încă presiunea integrării și a imaginii: 22% percep o imagine negativă în media / online și 16% se simt discriminați la locul de muncă.
● Profil dominat de bărbați (61%): Profil tehnic, cu 61% angajați, specialiști cu studii medii (56%) care activează preponderent în sectoare productive și trimit bani rudelor din țară (44%, cel mai ridicat % din cele 4 profile analizate).

Profilul românilor din Spania

● Stabilitate istorică: Cea mai mare vechime (14.7 ani, în medie), 69% sunt stabiliți de peste un deceniu. Au cel mai ridicat sentiment de integrare – 85% consideră că sunt percepuți pozitiv în țara gazdă. Tocmai de aceea, 23% spun că nu i-ar convinge nimic să revină în România.
● Spanioli prin stil de viață, români în acte: Mai bine de jumătate (54%) percep că au aceleași drepturi ca nativii spanioli, 41% se simt bine văzuți în comunitate, (+11% vs. media), iar pentru 40% copiii români sunt bine integrați în școală. Cu toate acestea, doar 8% au și cetățenie spaniolă. Legătura cu România rămâne una predominant culturală și de consum, gusturile românești (23%) sunt aspectul care le-ar lipsi cel mai mult dacă ar rămâne definitiv în Spania.

De ce investesc în țară, dar nu se întorc

Cori Cimpoca, fondatoarea agenției MKOR, a explicat la RFI că această aparentă contradicție reflectă două realități simultane: integrarea tot mai profundă a românilor în societățile gazdă și neîncrederea lor în funcționarea statului român.

„Românii care sunt deja stabiliți în afara țării, mai ales cei care au depășit pragul de 5 ani, sunt foarte bine integrați în societatea gazdă, în așa fel încât iau din ce în ce mai puțin în considerare varianta de a se întoarce. Probabilitatea scade la zero odată ce pragul atinge zece ani de ședere. Mai ales că mulți dintre ei au și cetățenie, încep să își dezvolte afaceri, să aibă roluri de management. Nu mai sunt doar o forță de muncă, nu mai sunt doar simpli muncitori", a explicat Cimpoca.

Ea a subliniat că românii din diaspora apreciază modul în care statul adoptiv funcționează și că tocmai aceasta este condiția pe care o pun pentru a lua în calcul revenirea: „Un stat funcțional, un sistem sanitar care să funcționeze, predictibilitate fiscală, reducerea birocrației. Iar investițiile pe care le fac le văd pur și simplu ca pe investiții imobiliare și investiții de securizare a patrimoniului familial."