StiriDiaspora › Internațional › Procurorii spanioli au redus cererea de pedeapsă de la 45 la 9 ani pentru românii acuzați că au exploatat mai mulți conaționali. Martorii nu au venit la proces

Procurorii spanioli au redus cererea de pedeapsă de la 45 la 9 ani pentru românii acuzați că au exploatat mai mulți conaționali. Martorii nu au venit la proces

Foto ilustrativ (Sursa: Magnific)
Procurorul a redus cererea de pedeapsă de la 45 la 9 ani pentru românii acuzați că au exploatat mai mulți conaționali. Mai mulți martori cheie în acest dosar au lipsit de la proces.

Parchetul din Valladolid a scăzut substanțial pedepsele solicitate împotriva românilor acuzați de exploatarea muncitorilor în agricultură în zona Medina del Campo. De la un total de 45 de ani, cererea a fost redusă la 9 ani. În boxa acuzaților au rămas doar principalul inculpat, Vasile CU, și fosta sa soție, Liliana GU.

Acuzațiile împotriva presupușilor colaboratori Constantin și Gheorghe, frații primului, au fost retrase.

Anunțul a fost făcut de procuror în ultima ședință desfășurată de luni la Tribunalul din Valladolid. Absența presupuselor victime a făcut imposibilă menținerea acuzațiilor de trafic de persoane în scopul exploatării prin muncă și de constituire a unui grup infracțional împotriva celor patru.  

Acuzat de condiții ilegale de muncă și spălare de bani 

Astfel, solicitarea care însuma 45 de ani pentru cei patru membri ai familiei a fost redusă la nouă ani. Pentru Vasile se cer cinci ani: doi ani și o amendă de 2.400 de euro pentru impunerea unor condiții ilegale de muncă, plus trei ani pentru spălare de bani.

Pentru fosta sa parteneră, procurorii au solicitat un an de închisoare și o amendă de 1.440 de euro pentru prima infracțiune, precum și alți doi ani pentru spălare de bani.

Constantin și Gheorghe au fost scoși din dosar, după ce inițial li se ceruse câte un an pentru apartenență la un grup infracțional, acuzație retrasă de procuror, scrie publicația Europapress.

Înainte ca procurorul și avocații apărării, care au cerut achitarea, să își prezinte concluziile finale, presupusul lider al rețelei a negat că ar fi adus compatrioți din România între 2017 și 2019 pentru a-i exploata în diverse locuri de muncă agricole din zona Medina del Campo. El a insistat, pe parcursul declarației sale, că persoanele interesate au fost cele care au venit la el și că s-a limitat să răspundă solicitărilor lor, după ce a trimis documentele consultantului său fiscal pentru ca totul să fie în regulă.  

Vasile spune că i-a plătit pe muncitori suficient

Prezent în instanță, românul a spus că, în perioada anchetată, a avut în grijă aproximativ 250 de lucrători sezonieri, niciodată mai mult de 80 odată. A reiterat că aceștia respectau reglementările și că îi plătea în numerar la fiecare două săptămâni, cu sume care depășeau Salariul Minim Interprofesional.

„Erau 6 euro pe statul de plată și încă 2 în mână, ceea ce în total însemna cu 2 euro mai mult decât plăteau alte firme”, a subliniat Vasile.

El a spus că nu are nici o legătură cu cei 3 euro pe care muncitorii trebuiau să îi plătească pentru transport, precizând că aceste sume erau stabilite de persoanele responsabile de transport.

Nu a înregistrat muncitorii ca o "favoare" pentru ei

Omul de afaceri a recunoscut că nu a înregistrat trei muncitori „ca să le facă o favoare”, deoarece erau fără acte și aveau nevoie urgentă.

„I-am angajat pentru una sau mai multe zile, dar i-am avertizat că trebuie să-mi dea actele. Am făcut-o doar pentru că mi-au spus că nici măcar nu au de mâncare și au venit plângând”, a argumentat inculpatul.

Procurorul a subliniat însă că situația de lucrători fără acte a persistat mult mai mult timp.  

După ce a recunoscut aceste cazuri, Vasile a adăugat că tratamentul aplicat lucrătorilor fără acte a fost identic cu cel acordat celorlalți sezonieri. Acesta a spus că le oferea echipamente (ochelari de protecție, bocanci pentru ploaie, foarfece etc.) și că zilele de muncă erau de aproximativ opt ore, cu o oră și jumătate pauză de prânz.

A negat, de asemenea, că locuințele din casele sale ar fi fost în condiții insalubre sau supraaglomerate, precizând că aveau apă curentă, electricitate și gaz, iar paturile erau dotate cu saltele.

Cum a explicat faptul că a deschis o firmă pe numele partenerei sale

Românul a respins și acuzația că ar fi înființat „societăți-fantomă” folosindu-se de muncitori și de soția sa pentru a angaja personal și a eluda controlul fiscal, deși avea o datorie de peste 9.000 de euro la Asigurările Sociale.

În privința societății cu răspundere limitată deschise pe numele soției sale de atunci, a explicat că a procedat astfel după ce a demarat procedurile de separare, când ea l-a prins citindu-i mesaje de WhatsApp în care flirta cu alte femei. „Era vorba despre a o lăsa la conducerea unei firme pentru ca, măcar, să putem garanta viitorul copiilor noștri”, a spus el.

Referitor la firma creată pe numele uneia dintre angajatele sale, inculpatul a declarat că aceasta i-a cerut ajutorul pentru a înființa afacerea, iar el doar a ajutat și i-a adus clienți, pentru care a primit un comision de 20%.  

În timpul mărturiei, el a mai spus că nu a fost niciodată sancționat de organele fiscale și nu a primit niciun ordin oficial de sancțiune, deși Garda Civilă efectua inspecții continue la fermele unde lucrau oamenii săi.

Jurnalist cu peste 15 ani de experiență, specializat în monitorizare media, analiză de conținut și comunicare strategică. Redactor-șef adjunct al portalului ȘtiriDiaspora.ro și realizator al emisiunii „Departe de România”, care aduce în prim-plan vocile românilor din diaspora.
Alte știri de interes