Lia Savonea lovește din nou. ICCJ dă în judecată guvernul, după amânarea plătilor salariale restante

Ministerul Finanţelor prevedea aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte în 2026, o creştere de circa 50% faţă de anul precedent. Fondurile suplimentare erau destinate achitării unor drepturi salariale restante către magistraţi, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătoreşti.

Joi, coaliţia a decis ca o parte din aceste plăţi să fie amânate, iar banii să fie redirecţionaţi către pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde lei promovat de PSD. Amendamentul susţinut de PSD este finanţat prin "diminuarea cheltuielilor de personal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Ministerului Public", inclusiv a sumelor aferente unor hotărâri judecătoreşti.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care este ordonator principal de credite pentru toate instanţele judecătoreşti, a transmis joi un comunicat de presă în care acuză Guvernul că ignoră decizii judecătoreşti definitive.

"Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a luat act cu îngrijorare de atitudinea Guvernului României, care în mod constant şi sistematic a adoptat măsuri cu efect de restrângere şi afectare a drepturilor judecătorilor, începând cu intervenţiile asupra regimului pensiilor şi continuând, în prezent, cu ignorarea obligaţiilor legale de executare a hotărârilor judecătoreşti definitive. Această evoluţie nu este una izolată. Ea reflectă o practică care ridică serioase semne de întrebare cu privire la respectarea principiilor statului de drept. Executarea hotărârilor judecătoreşti nu este opţională. Executarea nu poate fi amânată, reinterpretată sau făcută discreţionar. Atunci când obligaţiile stabilite prin hotărâri definitive sunt, în mod repetat, supuse unor mecanisme de reeşalonare unilaterală, prin care statul, în calitate de debitor, îşi arogă dreptul de a decide singur când şi cum îşi execută propriile obligaţii, vorbim despre un comportament incompatibil cu ordinea juridică", declară ICCJ.

Alte argumente ale ICCJ 

Instanţa supremă arată că drepturile recunoscute prin hotărâri judecătoreşti reprezintă creanţe certe, protejate ca bunuri, iar amânarea repetată a executării acestora, pe perioade extinse, afectează direct dreptul de proprietate şi subminează securitatea juridică.

ICCJ anunţă că va iniţia toate demersurile legale necesare, inclusiv o acţiune în justiţie pentru obligarea Guvernului să asigure sumele în vederea plăţii sumelor datorate magistraţilor.

"Instanţa supremă, în calitatea sa de ordonator principal de credite pentru instanţele judecătoreşti, nu poate accepta ca hotărârile pronunţate de instanţe să fie tratate ca simple opţiuni. Respectarea lor este o obligaţie constituţională şi internaţională a statului român. În aceste condiţii, Înalta Curte solicită încetarea practicilor de reeşalonare unilaterală. În absenţa unor măsuri conforme cu legea, vor fi iniţiate toate demersurile legale necesare, inclusiv o acţiune în justiţie pentru obligarea Guvernului să asigure sumele în vederea executării obligaţiilor exigibile. Statul de drept nu este negociabil. Hotărârile judecătoreşti nu sunt facultative. Guvernul nu poate evita la nesfârşit executarea acestora pentru că legea nu este opţională", precizează Înalta Curte.

Potrivit unor articole de presă, în anul 2023, Instanţa supremă, condusă la acea vreme de Corina Corbu, şi Parchetul General, condus de Alex Florenţa, au decis să crească salariile judecătorilor şi procurorilor cu 25%, pentru a se alinia unor decizii luate de instanţele judecătoreşti. Decizia de majorare se aplică retroactiv, începând cu anul 2018.