StiriDiaspora Internațional Lacul Maggiore, unul din cele mai mari din Italia, seacă: începe o operațiune complexă pentru salvarea lacului

Lacul Maggiore, unul din cele mai mari din Italia, seacă: începe o operațiune complexă pentru salvarea lacului

Lago Maggiore, unul dintre cele mai mari și mai cunoscute lacuri din Italia, se confruntă cu o criză fără precedent a resurselor de apă. După o perioadă îndelungată de secetă și temperaturi neobișnuit de ridicate, nivelul apei a coborât la un minim istoric. Acum, Italia și Elveția au decis să recurgă la o măsură neobișnuită pentru a încerca să limiteze efectele crizei. Prognozele meteorologice nu oferă însă, deocamdată, prea multe motive de optimism.

să recurgă la o măsură neobișnuită pentru a încerca să limiteze efectele crizei. Prognozele meteorologice nu oferă însă, deocamdată, prea multe motive de optimism.

Pe 10 august, nivelul apei din Lago Maggiore ajunsese la puțin peste 192 de metri deasupra nivelului mării, potrivit publicației Corriere della Sera. Este un nivel care nu a mai fost atins nici măcar în timpul verilor deosebit de secetoase din 2003 și 2024.

Malurile lacului s-au retras vizibil, iar suprafața de apă continuă să scadă pe fondul lipsei precipitațiilor și al temperaturilor ridicate.

Operațiune neobișnuită: apă din Lago di Lugano pentru Lago Maggiore

În fața situației tot mai dificile, Italia și Elveția au convenit asupra unei măsuri neobișnuite. Apa din Lago di Lugano va fi transferată către Lago Maggiore prin intermediul râului Tresa.

Micul curs de apă face legătura între cele două lacuri și se varsă în Lago Maggiore în apropiere de Luino. Acordul a fost încheiat rapid, în cadrul cooperării bilaterale dintre Italia și Elveția pentru reglarea nivelurilor apei.

Cantitatea de apă transferată urmează să crească semnificativ. Debitul evacuat din Lago di Lugano, la Ponte Tresa, va fi majorat de la trei la opt metri cubi pe secundă. Astfel, încă cinci metri cubi de apă pe secundă vor fi dirijați către Lago Maggiore.

Scopul este limitarea deficitului acut de apă din lac, dar și sprijinirea agriculturii din Câmpia Padului, una dintre cele mai importante regiuni agricole ale Italiei.

Criza nu afectează doar malurile lacului

Problemele provocate de nivelul scăzut al apei au depășit de mult zona imediat apropiată de Lago Maggiore.

Prin râul Ticino, apa din Lago Maggiore ajunge mai departe în fluviul Pad. Resursa este esențială pentru agricultura din această regiune, în special pentru culturile de orez.

Potrivit Corriere della Sera, în ultima perioadă a lipsit aproximativ 70% din cantitatea de apă necesară agriculturii din zonă.

Astfel, situația de la Lago Maggiore devine un simbol al crizei tot mai grave a resurselor de apă din nordul Italiei. Combinația dintre temperaturile ridicate, care se mențin de mai mult timp, și lipsa precipitațiilor reprezintă principala problemă.

Nici câteva furtuni izolate nu ar fi suficiente pentru a rezolva situația. Pentru ca nivelurile apei să se refacă într-un mod durabil, ar fi nevoie de precipitații consistente, pe o perioadă mai lungă, în întregul bazin hidrografic al lacului.

Speranțe pentru Lago Maggiore, dar fără motive de relaxare

Prognozele pentru următoarele săptămâni nu oferă, cel puțin pentru moment, prea multe motive de optimism.

Serviciul meteorologic italian Meteo Aeronautica Militare a prognozat, pentru perioada 10-16 august, cantități de precipitații sub valorile obișnuite în mare parte din Italia. În același timp, temperaturile sunt estimate să rămână peste media multianuală.

Pentru a doua jumătate a lunii august există însă semne că situația s-ar putea schimba.

Potrivit meteorologilor italieni, influența anticiclonului subtropical ar urma să slăbească. Începând cu 17 august, curenții de aer din vest ar putea aduce în Italia mase de aer mai umede și ceva mai reci. În aceste condiții, ar crește și șansele pentru apariția unor precipitații mai consistente.

Pentru perioada 24-30 august, în anumite zone ale Câmpiei Padului sunt prognozate chiar cantități de precipitații peste media obișnuită.

Meteorologii avertizează însă că aceste prognoze pe termen lung nu trebuie interpretate la fel ca o prognoză meteo clasică pentru o anumită zi. Ele indică probabilități și tendințe la scară largă, nu oferă o predicție sigură pentru un anumit loc și un anumit moment.

Bogdan Bolojan este redactor-șef al publicației ȘtiriDiaspora din anul 2017.Are o experiență de 13 ani în presă. A fost asistent de producție TV, apoi reporter de televiziune și în final drumul l-a dus în presa scrisă. A fost timp de doi ani redactor la DCNews.ro, iar apoi a preluat proiectul publicației ȘtiriDiaspora.ro.
Alte știri de interes