Diana Șoșoacă susține că vrea să fie eliminată, după ce comisia JURI a votat ridicarea imunității
23 Aprilie 2026
Românii stabiliți în Germania, alături de alți cetățeni europeni și refugiați, ar putea întâmpina și mai multe dificultăți în accesul la cursurile de integrare, după ce autoritățile federale analizează noi măsuri de reducere a acestor programe.
Presa germană scrie că, dincolo de controversatul blocaj privind noile înscrieri, Berlinul ia în calcul și scăderea nivelului de pregătire lingvistică oferit migranților.
Potrivit publicației Westdeutsche Allgemeine Zeitung, Guvernul federal analizează reducerea nivelului de limbă germană cerut la finalul cursurilor de integrare, de la B1 la A2 pentru participanții considerați mai slabi din punct de vedere al performanței. Specialiștii avertizează însă că o astfel de decizie ar afecta direct șansele migranților de a se angaja și de a se integra real în societatea germană.
Măsura i-ar afecta inclusiv pe cetățenii români și bulgari care trăiesc și muncesc în Germania, aceștia fiind menționați explicit printre categoriile vizate de restricțiile deja introduse la începutul anului. Pe lângă români, sunt afectați solicitanții de azil, persoanele tolerate temporar („Geduldete”) și refugiații din Ucraina, relatază presa germană.
Reprezentanții centrelor de educație pentru adulți din landul Renania de Nord-Westfalia critică dur aceste intenții. Klaus Hebborn, președintele Asociației Centrelor de Educație pentru Adulți din NRW, avertizează că statul german slăbește grav un sistem care a funcționat eficient ani la rând.
„Guvernul federal slăbește masiv structurile de integrare care și-au dovedit eficiența. Aceste restricții nu se potrivesc deloc cu ofensiva pentru atragerea forței de muncă promovata de autorități”, a transmis acesta.
O soluție pentru reducerea cheltuielilor: să învețe fără profesori
În documentele discutate la nivel federal apar și alte măsuri controversate: introducerea unor perioade de autoînvățare digitală fără profesori, reducerea numărului de ore pentru cursurile de alfabetizare și chiar punerea sub semnul întrebării a testului final „Leben in Deutschland” („Viața în Germania”).
Acest examen final are rolul de a verifica dacă participanții cunosc aspecte esențiale despre viața în Germania: sistemul politic, diversitatea religioasă, egalitatea între femei și bărbați, precum și regulile de bază ale societății germane.
De asemenea, cursul de orientare civică, unde noii veniți învață despre drepturile, obligațiile și sistemul juridic german, riscă să fie eliminat sau redus semnificativ. O parte din orele clasice ar urma să fie înlocuite cu cursuri online, ceea ce profesorii consideră o soluție ineficientă pentru integrarea reală.
Criticii spun că aceste măsuri vin într-un moment paradoxal: Germania vorbește tot mai des despre lipsa forței de muncă și despre nevoia urgentă de angajați străini, însă în același timp reduce exact instrumentele care îi ajută pe migranți să se adapteze și să intre pe piața muncii.
Guvernul justifică restricțiile prin probleme bugetare. Potrivit autorităților, bugetul federal nu mai permite finanțarea la același nivel a cursurilor de integrare, iar reducerile sunt prezentate drept o necesitate financiară.
Pentru mulți români din Germania, aceste cursuri reprezintă primul pas spre o viață stabilă: acces la un loc de muncă mai bun, relația cu instituțiile statului și adaptarea la societatea germană.