Cinci persoane sunt vizate de anchetă, printre care și o româncă de 33 de ani din Rimini, acuzată de participare la o rețea de presupusă escrocherie denumită „Like”.
Anchetatorii descriu un mecanism aparent banal, dar cu structură bine organizată. Persoanele erau atrase prin reclame online și direcționate către conversații inițiate pe WhatsApp, apoi mutate în grupuri de pe Telegram.
Acolo primeau o „sarcină” simplă: să aprecieze videoclipuri deja selectate de pe YouTube. După finalizarea acțiunii, utilizatorii trimiteau o captură de ecran ca dovadă către un așa-zis superior. Pentru fiecare videoclip, recompensa promisă era de aproximativ 8 euro.
Escaladarea: plăți de intrare și promisiuni de câștiguri mai mari
Schema nu se limita la micro-sarcini. Cei interesați să câștige sume mai mari erau invitați să plătească sume de câteva sute sau chiar mii de euro pentru a „intra în echipă” sau pentru a avansa într-un presupus sistem de marketing digital.
În alte cazuri, participanții primeau bani în conturi bancare și erau încurajați să îi transfere mai departe, păstrând un comision mic, mecanism frecvent asociat cu circuite de tip fraudă financiară.
O româncă din Rimini, printre persoanele vizate
Printre cei vizați de anchetă se află o româncă în vârstă de 33 de ani, stabilită în orașul Rimini, reprezentată de avocații Stefano Caroli și Sofia Tosi. Potrivit informațiilor din dosar, aceasta ar fi activat în sistem timp de mai multe luni înainte de a fi pusă sub acuzare de Parchetul din Ancona pentru asociere în vederea comiterii de fraudă.
Femeia a fost audiată la sediul poliției de Brigada Mobilă, unde și-a prezentat punctul de vedere. Ea a susținut că a acceptat rolul din motive financiare și că ar fi acționat fără să înțeleagă pe deplin dimensiunea schemei, afirmând că ulterior ar fi devenit la rândul ei victimă și ar fi primit mesaje de amenințare după ce a încercat să se retragă.
Ancheta continuă pentru identificarea rețelei
Parchetul din Ancona continuă cercetările pentru identificarea persoanei sau grupului care coordonează întreaga structură. Ancheta vizează atât fluxurile financiare, cât și modul în care reclamele au fost distribuite pe platformele sociale pentru a atrage utilizatori în această schemă.
Cazul ridică noi semne de întrebare privind zonele gri ale marketingului digital și modul în care platformele de social media sunt utilizate pentru a masca mecanisme de fraudă sub aparența unor activități simple și bine plătite.