România are oameni valoroși, dar nu știe să îi promoveze. Aura Imbarus, despre oamenii "care au dus cafeaua la minister”
18 August 2026
Înainte de a deveni o voce respectată în mediul academic și de afaceri din Los Angeles și Marbella, Aura Imbarus a trăit pe propria piele absurdul, frica și lipsurile regimului comunist din România.
Povestea copilăriei și adolescenței sale din Sibiu, marcată de cenzură și de interzicerea brutală a facultăților de psihologie după scandalul „Meditației Transcendentale” din anii '70-'80, a fost transformată într-un volum de memorii de mare succes în Statele Unite, Out of the Transylvania Night, recomandat public de Nadia Comăneci.
Cum supraviețuiește spiritul liber al unui copil într-o societate totalitară care îți dictează ce ai voie să citești, ce ai voie să studiezi și cum trebuie să gândești? Și cum reușești, după căderea dictaturii, să împachetezi toată această traumă colectivă într-o poveste universală despre iubire, identitate și libertate, care să cucerească publicul de peste ocean?
În dialogul purtat cu Flaviu Predescu, autoarea Aura Imbarus vorbește despre rădăcinile sale sibiene, despre cărțile care i-au deschis mintea la 14 ani, despre debutul ca jurnalistă la Radio Contact și PR la Festivalul de Jazz, dar și despre șocul și curajul de a o lua de la zero absolut într-un colegiu din California.
Copilăria trăită în Transilvania anilor '70 și '80 nu a fost una tipică pentru Aura Imbarus. Deși societatea românească era încorsetată în lozinci de partid și raționalizări stricte, căminul familial din Sibiu a funcționat ca o insulă de libertate interioară și gândire critică.
Autoarea povestește despre părinții săi, care au știut să gestioneze energia unui copil nonconformist fără să recurgă la rigiditatea vremii.
„Eu eram un copil mai agitat, mai rebel de când eram mică, iar părinții mei erau foarte, foarte deschiși și mult înaintea vremii lor. Și-au dat seama că, printr-un stil rigid de întrebări și cu învățământul care era predominant atunci în România, nu puteau s-o scoată la capăt cu mine. Așa că părinții mei au învățat repede să mă întrebe altfel: «Așa-i că nu vrei să mergem să o vedem pe bunica cealaltă?», iar eu ziceam: «Ba da, cum să nu vreau!». S-au pliat după mine. Vorbim de o familie din România de acum 50-55 de ani. Mi-au dat șansa să citesc ce cărți voiam eu: citeam Eugen Celan și psihoanaliză în România când aveam doar 14 ani!”, spune Aura Imbarus.
Această libertate de a explora literatura și filosofia universală încă din adolescență i-a oferit o imunitate timpurie în fața propagandei oficiale a regimului Ceaușescu.
Noaptea psihologiei românești: Când Securitatea a blocat știința minții după scandalul „Meditației Transcendentale”
Pasiunea timpurie a Aurei Imbarus pentru psihologie și studiul minții umane s-a lovit de una dintre cele mai absurde măsuri luate de aparatul represiv comunist. În urma faimosului scandal al „Meditației Transcendentale” de la sfârșitul anilor '70 și începutul anilor '80, regimul comunist a desființat Institutul de Psihologie și a interzis facultățile de profil din întreaga țară, de teama unor influențe ideologice necontrolate.
Dialogul din platoul DC News aduce la lumină acel episod istoric întunecat care a blocat destinele multor tineri.
„Tinerii de azi vin după niște generații în care psihologia a fost interzisă în România total. Din '78 până prin '90-'91 n-am avut școală de psihologie, pornind de la acel experiment al interacțiunii Beatles-ilor cu guru-ul lor care s-a propagat la nivel european. Securitatea n-a înțeles de fapt ce se întâmplă cu acest fenomen al meditației transcendentale și a decis că trebuie oprit totul”, punctează Flaviu Predescu.
„Exact! Și eu am vrut să fac psihologia în România, deci știu exact despre ce vorbești! De aceea am fost nevoită să mă reorientez la acel moment spre filologie”, adaugă Aura Imbarus.
Pusă în fața acestei interdicții de stat, tânăra din Sibiu a ales studiul limbilor străine la Universitatea „Lucian Blaga”, unde a parcurs toate treptele academice: licență, masterat și ulterior un doctorat și a rămas pentru o perioadă cadru didactic universitar la aceeași facultate.
Efervescența anilor '90: Jurnalism la Radio Contact și PR la Festivalul de Jazz din Sibiu
Căderea comunismului în decembrie 1989 a adus o explozie de energie și dorință de recuperare a timpului pierdut. La doar 24 de ani, Aura Imbarus s-a aruncat cu tot entuziasmul în primele proiecte de presă și cultură liberă din Transilvania.
„M-am născut în Sibiu, am terminat Facultatea Lucian Blaga de care sunt foarte, foarte mândră, am terminat limbi străine, mi-am făcut un bachelor, un master și un doctorat acolo și am predat la universitate. În plus, am fost jurnalistă pentru Radio Contact în 1990, când au venit în România, până în 1997. Am colaborat strâns cu Festivalul Internațional de Jazz din Sibiu, unde am fost PR-ul lor când aveam doar 24 de ani. A fost o școală extraordinară de comunicare și relații publice”, își amintește Aura Imbarus.
Acea perioadă de pionierat radiofonic și festivalier i-a format reflexele de comunicator și a pregătit-o pentru marea trecere peste Ocean.
În 1997, viața i-a oferit o oportunitate neașteptată: un plic primit prin programul Diversity Visa (Loteria Vizelor), care îi deschidea porțile Statelor Unite ale Americii. Fără rețele de sprijin sau garanții financiare, decizia a însemnat o luare de la capăt pe cont propriu.
„Am luat-o de la zero în Statele Unite, unde am plecat cu Loteria Vizelor. Din fericire, toate actele și studiile din țară mi-au fost recunoscute și am început să predau pentru colegiu acolo. Pe lângă predarea la nivel de colegiu, am predat și la liceu, unde predau limba engleză”, adaugă Aura Imbarus.
Rigoarea studiilor de limbi străine de la Sibiu s-a dovedit a fi pașaportul său de integrare: a predat chiar limba engleză elevilor și studenților americani, construindu-și treptat o reputație solidă în mediul educațional din California.
Bestsellerul „Out of the Transylvania Night” și recomandarea Nadiei Comăneci
Dorința de a explica publicului american ce a însemnat viața în spatele Cortinei de Fier a împins-o să-și așeze memoriile pe hârtie. Așa s-a născut volumul Out of the Transylvania Night: A Story of Tyranny, Freedom, Love and Identity („Din noaptea din Transilvania: O poveste despre tiranie, libertate, iubire și identitate”), o carte care a captivat cititorii din întreaga lume.
Scriitoarea descrie drumul cărților sale, care poartă România pe copertă în marile librării internaționale.
„Am scris două cărți, amândouă au pe copertă România și Sibiul meu drag. Prima se numește Out of the Transylvania Night și a primit un endorsement deosebit chiar de la Nadia Comăneci. A doua se numește Conversații cu trecutul, tradusă și în limba română la editura Creator de la Libris, având recomandarea Anitei Moorjani, autoare de bestselleruri New York Times.
Iar prima carte a fost ulterior extinsă și republicată sub titlul Echoes of the Red Dawn (Ecourile zorilor roșii: De la noaptea comunismului din Transilvania la urmele sale pe pământ american), unde explorez impactul durabil al totalitarismului asupra identității, rezilienței și psihologiei imigranților”, conchide autoarea.