Limba română, "altfel ambalată" pentru copiii din diaspora. Daniela Cousins-Vițelaru, despre combaterea analfabetismul funcțional
18 Septembrie 2026
Copiii românilor din diaspora reprezintă o resursă strategică pentru viitorul României. Legătura lor cu țara de origine nu se păstrează automat, ci trebuie cultivată prin familie, educație, cultură și comunitate. În timp, rezultatele se pot putea observa concret în dezvoltarea României, fapt care nu depinde doar de ce se întâmplă în interiorul granițelor țării.
Emanuel Minea, Director de Proiecte și Strategie, Asociația Românilor din Marea Britanie a declarat, la macro-dezbaterea "Diaspora Creativă - Gânduri pentru Acasă" - Diaspora, organizată de ȘtiriDiaspora, că România are nevoie de o strategie pe termen lung pentru diaspora, pentru a păstra legătura generațiilor viitoare cu țara de origine, astfel încât să fie valorificată această resursă strategică a copiilor români din diaspora în dezvoltarea României.
VIDEO
Cea mai importantă resursă a diasporei nu sunt banii, ci copiii
”Vorbesc din perspectiva celui mai tânăr președinte de asociație din diaspora. Pentru că vorbim despre diaspora creativă, permiteți-mi să încep cu o imagine. Să ne imaginăm un copil născut în diaspora, care merge la școală, învață într-o altă limbă, își face prieteni, într-o altă cultură și își construiește viitorul într-o altă țară. Acasă, părinții vorbesc în română, în România, dacă mai are încă bunici aceștia încă îi așteaptă acasă. Dar cu fiecare an care trece România devine pentru acest copil mai puțin o parte din identitatea sa și mai mult un loc care merge în vacanță în luna august. Asta bine-nțeles dacă părinții își permit. Și asta nu pentru că acest copil nu și-ar iubi rădăcinile, ci, pentru că, nu a avut suficiente ocazii să își descopere rădăcinile.
Personal, am plecat din România în urmă cu 10 ani și fac parte din generația, care și-a construit viața în afara granițelor țării. Însă astăzi nu vreau să vorbesc neapărat despre mine și generația mea, ci să aduc spre analiză, în primul rând, cea mai importantă investiție strategică pe care România poate să o facă în relația cu diaspora, respectiv generația care vine după noi.
Atunci când vorbim despre diaspora, vorbim despre investiții, resursă strategică, antreprenoriat, transfer de cunoștiințe, despre contribuția noastră din diaspora către România și, da, pe bună dreptate, diaspora contribuie la dezvoltarea României, prin investiții, experiența noastră acumulată, prin conexiunile internaționale și, până la urmă, prin promovarea imaginii țării noastre în lume. Însă cred că există o resursă strategică despre care vorbim mult prea puțin, întâlnită foarte rar în dezbateri. Astăzi, domnul Radu Cosma a menționat această resursă strategică, respectiv copiii românilor din diaspora. Acești copii sunt generația care va decide dacă legătura dintre România și diaspora va continua sau se va estompa în următoarele decenii.
Ce poate face România pentru generația care crește în diaspora?
În ultimii ani, punem adesea întrebarea Ce poate face diaspora pentru România? Și pentru că avem în dezbaterea de astăzi oameni importanți și factori decizionali îndrăznesc să schimb un pic paradigma și să întreb: Ce poate face România pentru generația care crește în diaspora? Viitorul relației dintre România și milioanele de români din afara granițelor nu se va decide doar prin politici publice sau programe economice, ci prin capacitatea noastră de a păstra sentimentul de apartenență și, totodată, prin capacitatea noastră de transforma identitatea noastră românească într-o resursă vie, relevantă și atractivă pentru copii.
Și pentru că, astăzi, copiii din diaspora trăiesc într-un mediu globalizat, vorbesc mai multe limbi, au acces la oportunități extraordinare, se formează în sisteme educaționale performante, iar acest fapt reprezintă unul dintre cele mai mari avantaje strategice pe care le are România. Și asta doar dacă reușim să păstrăm legătura dintre acești copii și țara de origine, România. Identitatea nu se transmite automat, ci se cultivă prin familie, educație, comunitate, cultură și prin biserică. Astfel nu construim doar comunități, ci, de fapt, punți economice, culturale, academice, poate chiar și profesionale. Peste ani, acestea pot contribui la modernizarea României.
Proiectul ”Stagiuni de activități tradiționale și de identitate națională pentru comunitatea din Marea Britanie”
Cu privire la proiecte, la Asociația Românilor din Marea Britanie am ales să construim și soluții. Una dintre aceastea este proiectul „Stagiuni de activități tradiționale și de identitate națională pentru comunitatea din Marea Britanie”, implementat cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, care a ajuns în 2026, la a doua ediție. Oferim copiilor români din Marea Britanie nu doar activități recreative, oferim un sentiment de apartenență, un spațiu în care limba română este vie, tradițiile românești sunt trăite, nu doar povestite, un loc în care copiii descoperă că fac parte dintr-o comunitate. Dacă anul trecut începeam foarte timid acest proiect, pentru că nu știam cum să implementăm, cum se face, și intram în niște comunități necunoscute la Bristol și la Cardiff, impactul de anul trecut a fost pe 30 de familii.
Anul acesta, doar din primele 3 stagiuni, la Watford, Sheffield și Cardiff proiectul a ajuns la 215 participanți, dintre care 85 de copii beneficiari direcți. Ultima stagiune are loc la Coventry și încheiem ediția. Îndrăznesc să spun că proiectul nostru va ajunge la 335 de participanți, dintre care 125 de copii beneficiari direcți. Cel mai important rezultat nu va apărea în aceste satistici, după stagiunea de la Sheffield, eram duminica la biserică și o fetiță, care participase cu o zi înainte la stagiunea noastră, a venit la mine și m-a întrebat dacă mai facem săptămâna viitoare o stagiune. Am rămas un pic mut.
”Dezvoltarea României nu depinde doar de ce se întâmplă în interiorul granițelor”
Am înțeles că ea nu mă întreba despre un eveniment, ci despre locul în care se simțise acceptată, unde vorbise românește și își făcuse prieteni va continua să existe. Consider că România are nevoie de o viziune pe termen lung despre diaspora, în care statul român, mediul asociativ, biserica, comunitățile locale să lucreze împreună, să vadă diaspora ca pe un partener strategic pentru viitorul țării. Dezvoltarea României nu depinde doar de ce se întâmplă în interiorul granițelor”, a mai spus Emanuel Minea, Director de Proiecte și Strategie, Asociația Românilor din Marea Britanie.