Peste jumătate dintre români (56%) păstrează o conexiune directă sau prin intermediul membrilor familiei cu diaspora, conform datelor centralizate în Barometrul Diasporei, un studiu realizat de INSCOP Research la comanda Grupului Banca Transilvania. Cercetarea arată că legătura cu țara natală este susținută în principal de familie, resursele financiare, proprietăți și parteneriatele profesionale.
De asemenea, fenomenul migrației este perceput tot mai mult ca o formă de mobilitate flexibilă, renunțându-se la ideea unei alegeri definitive între România și un stat străin.
Pe baza informațiilor colectate, autorii cercetării au stabilit un index complex care împarte populația în patru categorii principale: cetățeni care au locuit sau trăiesc în afara țării, persoane cu rude apropiate care au avut sau au experiența străinătății, tineri care studiază ori au urmat cursuri peste hotare și persoane care nu au legături sau au un contact redus cu diaspora.
Plecarea din țară, integrată profund în structura socială actuală
Conform rezultatelor studiului, 56% dintre români au legături directe cu mediul extern, experiența plecării din țară fiind integrată profund în structura socială actuală. Legăturile menținute din afara granițelor se manifestă prin intermediul familiei, al bunurilor deținute, al transferurilor bănești, al serviciilor bancare utilizate, al relațiilor de muncă și al implicării civice, demonstrând că plecarea nu mai echivalează cu o ruptură definitivă.
Legăturile de familie rămân pilonul central al conexiunii cu țara. Peste 17% dintre persoanele intervievate au declarat că au copii care locuiesc în prezent în alte țări. Deși migrația rezolvă probleme financiare evidente, aceasta aduce și costuri emoționale semnificative pentru cei rămași acasă. Aproximativ 51% dintre respondenți au indicat o răcire a relațiilor personale, în timp ce circa 46% au adus în discuție situația copiilor care cresc fără unul sau fără ambii părinți.
Dimensiunea financiară joacă un rol important în susținerea gospodăriilor din România. Peste 60% dintre persoanele care au locuit sau trăiesc în străinătate au trimis bani acasă. Dintre aceștia, aproximativ 33% efectuează transferuri în mod consecvent, sumele fiind destinate acoperirii cheltuielilor curente ale familiei, educației, serviciilor de sănătate, locuinței sau achitării altor obligații.
Condițiile pentru revenirea în țară și perspectivele generaționale
Decizia de a reveni definitiv în România depinde în mare măsură de locuri de muncă și salari mari. Aproape 41% dintre participanții la studiu au menționat că oferirea unor salarii mai bune și a unor locuri de muncă atractive reprezintă principalul motiv pentru o posibilă întoarcere.
De asemenea, 32% au indicat dorința de a fi aproape de familie, iar aproximativ 20% au condiționat revenirea de îmbunătățirea serviciilor publice și a condițiilor generale de viață.
Studiul evidențiază și o schimbare de viziune în privința tinerilor. În timp ce aproximativ 36% dintre respondenți își doresc ca viitorul copiilor sau al tinerilor din familie să fie construit în România, circa 29% consideră că aceștia ar trebui să trăiască oriunde le este mai bine, iar 16% preferă ca tinerii să se stabilească în străinătate.
*
Culegerea datelor pentru Barometrul Diasporei s-a desfășurat în perioada august - septembrie 2026, utilizând metoda interviurilor telefonice (CATI) pe baza unui chestionar structurat. Eșantionul a fost alcătuit din peste 1.400 de persoane de peste 18 ani, fiind reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României după criterii precum genul, vârsta și ocupația. Eroarea maximă admisă este de ± 2,6%, la un nivel de încredere de 95%. Versiunea integrala a raportului va fi făcută publică până la sfârșitul acestui an.