Pentru românii stabiliți în străinătate, dorul de casă se poate manifesta și prin lucruri aparent mărunte: o mâncare pregătită după rețeta mamei, mirosul unei plăcinte proaspăt scoase din cuptor sau gustul murăturilor servite lângă felul principal. În Oslo, un român încearcă să aducă mai aproape de comunitatea românească unul dintre produsele care amintesc de mesele tradiționale din România.
Silviu Lupsa a publicat într-un grup de Facebook dedicat românilor din Norvegia un mesaj prin care anunță că pune la dispoziția conaționalilor murături în două variante: în saramură și în oțet. Inițiativa este prezentată ca o modalitate de a păstra legătura cu gusturile copilăriei, chiar și atunci când viața se desfășoară la mii de kilometri de locul în care ai crescut.
Murături în saramură sau în oțet, pentru românii din Oslo
„Ți-e dor de România? Noi îți aducem gustul ei, aici, în Oslo!”, este mesajul cu care Silviu Lupsa își prezintă oferta în grupul „Români în Norvegia”.
Potrivit postării, cei interesați pot alege între murăturile în saramură, pentru cei care preferă gustul tradițional, și cele în oțet, cu o aromă acrișoară specifică. Vânzătorul afirmă că produsele nu conțin conservanți adăugați și îi invită pe românii din capitala Norvegiei să îl contacteze în privat pentru detalii și comenzi.
Dincolo de oferta propriu-zisă, mesajul mizează pe o amintire comună pentru mulți români: borcanele pregătite pentru iarnă, așezate în cămară, și murăturile puse pe masă alături de sarmale, friptură, fasole sau alte preparate tradiționale.
Pentru cei care locuiesc departe de România, astfel de produse pot deveni o modalitate simplă de a păstra o parte din obiceiurile culinare cu care au crescut.
Cum sunt murăturile în Norvegia și ce le deosebește de cele românești
Și norvegienii consumă castraveți murați, însă produsele întâlnite în mod obișnuit în magazine și modul în care sunt folosite la masă pot fi diferite de obiceiurile românești.
În Norvegia, castraveții murați, cunoscuți sub denumirea de sylteagurk, sunt adesea conservați într-un amestec de oțet, zahăr și condimente. Gustul poate fi dulce-acrișor, iar feliile de castravete sunt folosite frecvent în sandvișuri, alături de mezeluri sau pateuri, dar și ca garnitură pentru diverse preparate.
În România, varietatea murăturilor ocupă un loc important în bucătăria de sezon. Castraveții, varza, gogonelele, conopida, morcovii și alte legume sunt conservate atât în saramură, prin fermentație lactică, cât și în oțet. Rețetele diferă de la o gospodărie la alta, iar gustul poate varia de la acru și sărat până la dulce-acrișor, în funcție de metoda de preparare și de condimente.
Una dintre diferențele importante ține de fermentație. Murăturile fermentate în saramură își dezvoltă aciditatea prin activitatea bacteriilor lactice, în timp ce preparatele conservate în oțet își datorează în principal aciditatea oțetului adăugat. Cele două metode nu sunt identice și pot produce arome și texturi diferite.
În bucătăria românească, murăturile sunt asociate frecvent cu mesele consistente și cu pregătirile pentru iarnă. În Norvegia, castraveții murați sunt utilizați adesea ca ingredient sau garnitură pentru preparate de zi cu zi. Diferența nu înseamnă că o țară are murături, iar cealaltă nu, ci că tradițiile culinare și combinațiile preferate la masă nu sunt aceleași.
O afacere care aduce gustul copilăriei mai aproape de românii plecați din țară
Pentru românii care trăiesc în Norvegia, accesul la produse familiare poate însemna mai mult decât diversificarea meniului. Gusturile cunoscute pot readuce în memorie mesele de sărbătoare, mesele de duminică în familie sau obiceiurile păstrate de la o generație la alta.
Prin oferta sa, Silviu Lupsa se adresează tocmai acestei legături dintre mâncare și amintirile de acasă. Mesajul publicat pe Facebook îi invită pe românii din Oslo să aleagă varianta preferată și să împărtășească, la rândul lor, ce fel de murături preferă.
Inițiativa arată și cum produsele tradiționale pot deveni punctul de plecare pentru mici afaceri orientate către comunitățile de români din străinătate. Pentru unii, un borcan de murături poate fi doar o garnitură. Pentru alții, poate fi un gust familiar care le amintește de locul pe care îl numesc acasă.