O badantă româncă a câștigat 1000 de euro la o tombolă și a donat jumătate din ei: „Știu cum e să nu ai”

O tombolă de Crăciun a dat naștere unei povești de generozitate și altruism, care dă de gândit și constituie un exemplu demn de urmat. Protagonista este Gheorghița State, o româncă în vârstă de 51 de ani, care trăiește și lucrează în Italia ca îngrijitoare pentru vârstnici de 27 de ani.

Gestul care a uimit organizatorii tombolei: „Nu am mai văzut așa ceva”

Gheorghița a cheltuit jumătate din voucherul de o mie de euro, câștigat la o tombolă organizată de un magazin local de încălțăminte, cumpărând mai multe perechi de pantofi, dintre care niciuna nu era pe măsura ei. 

Achizițiile ei au intrigat și apoi au surprins plăcut atât proprietarul magazinului, cât și organizatorii loteriei, asociația „I negozi di Bovolone” (Magazinele din Bovolone), când au aflat că pantofii erau destinați persoanelor care „au nevoie de ei mai mult decât mine”, așa cum a explicat femeia în momentul achiziției.

Promotorii inițiativei au fost uimiți: „Au fost atât de multe premii distribuite de-a lungul anilor, dar nu am mai văzut niciodată așa ceva”, a mărturisit unul dintre ei conform presei străine.

În edițiile anterioare, câștigătorii profitau de obicei de ocazie pentru a-și face un cadou personal frumos. De data aceasta, nu a fost cazul. Premiul în bani este modest, dar suficient pentru a te face să crezi că achizițiile făcute de îngrijitoare sunt o anomalie surprinzătoare. 

Fără cetățenie, dar cu o inimă fără granițe

Gheorghița a ajuns în Italia împreună cu soțul ei când era foarte tânără și a lucrat întotdeauna în sectorul îngrijirii în partea de sud a provinciei Verona, atât în case private, cât și în turele de noapte la spitalul Legnago.

Are trei copii, toți născuți în Italia, care acum sunt mari și s-au stabilit la casele lor. În Bovolone, a fost angajată ca badantă pentru o femeie în vârstă, pe care o îngrijește la domiciliul acesteia. Nu are cetățenia italiană din cauza complicațiilor birocratice legate de separarea sa. Și-a pierdut rezidența continuă și acum are un permis de ședere pe durată nedeterminată. 

„Nu sunt bogată, dar știu cum doare lipsa”

Când este întrebată despre gestul său generos, femeia de 51 de ani mărturisește că „generozitatea este în natura mea și de aceea, cu o parte din banii câștigați, am făcut cadouri celor care au mai multă nevoie de ei decât mine”.

Donatiile ei nu sunt strategice, deductibile fiscal, ci mai degraba un impuls imediat, intim. Gheorghița este surprinsă de agitația provocată de alegerea ei, dar este de acord să-și facă publică povestea marcată de amintirile din copilărie: „Eram patru frați, copii ai unui pastore, mama mea era casnică, acum sunt vârstnici ăi trăiesc din pensia tatălui meu de o sută de euro pe lună. Toți frații și surorile noastre am plecat repede de acasă pentru a ne căuta norocul în Europa și am reușit să ne construim o viață decentă. Dar amintirea acelor ani a rămas vie și, când văd alți oameni în dificultate, dacă pot, fac ceva pentru ei”.

Ajutor trimis acasă, către locul unde durerea a început

„Înainte de Crăciun, în timpul liber, am cumpărat trei bilete dintr-un magazin unde m-am dus să mă coafez. Apoi m-au sunat să-mi spună că am câștigat un voucher de o mie de euro, ceea ce nu mi s-a mai întâmplat niciodată. Totuși, nu am câștigat acei bani, pur și simplu mi-au venit și este ca un cadou. În jurul meu sunt oameni care suferă, așa că m-am gândit să le dau o mână de ajutor. Așa sunt eu, nu am arătat-o niciodată. Am făcut-o din inimă, chiar și cu prietenii care aveau nevoie. Nu sunt o femeie bogată, dar am un salariu care îmi ajunge. Generozitatea mă face să mă simt bine”, spune îngrijitoarea

„Multe dintre cadourile pe care le ofer, sunt trimise cu microbuzul în România. De sărbătorile trecute, am cumpărat biscuiți de la un magazin al fabricii și i-am trimis la o școală cu 250 de copii din România, în satul unde locuiesc părinții mei. Întotdeauna există cineva care are nevoie de ajutor”, continuă Gheorghița.