Trump promite americanilor 5.000 de dolari dacă îi votează pe republicani: "Câștigați împreună cu noi"
10 Septembrie 2026
Cancelarul german Friedrich Merz se confruntă cu o revoltă în propriile rânduri, după ce mai mulți parlamentari ai CDU/CSU au anunțat că nu vor susține în forma actuală reforma fiscală negociată de guvern cu social-democrații. Aproape 20 de deputați conservatori ar lua în calcul să voteze împotriva unor elemente centrale ale pachetului, potrivit unui raport al publicației Bild.
Tensiunile au izbucnit în această săptămână în cadrul grupului parlamentar CDU/CSU din Bundestag. Ceea ce trebuia să fie o reuniune de rutină s-a transformat într-o discuție tensionată despre politica guvernului, partenerul de coaliție SPD și proiectul de reformă fiscală. Potrivit Bild, aproximativ 20 de parlamentari conservatori au anunțat că nu vor să susțină proiectul la voturile decisive din Bundestag. Printre vocile critice se află și reprezentanți ai aripii sudice a Uniunii.
Florian Dorn, politician CSU responsabil de politica financiară, ar fi catalogat planurile actuale privind reforma impozitului pe venit drept „jenante și prea mici”.
La rândul său, politicianul CDU Olav Gutting ar fi spus în discuțiile interne: „Eu nu mai fac asta”.
Declarațiile arată amploarea nemulțumirilor din interiorul formațiunii, în condițiile în care proiectul este susținut de cancelarul Friedrich Merz și ministrul de Finanțe Lars Klingbeil, din SPD.
Taxa pe zahăr, unul dintre principalele motive ale revoltei
Unul dintre cele mai controversate puncte este introducerea unei taxe pe zahăr. Cei 12 parlamentari ai Uniunii care fac parte din zona de politică agricolă ar fi respins în bloc, marți, propunerea în cadrul unei ședințe. Aceștia invocă acordul de coaliție, care exclude explicit majorările de taxe. Nemulțumirile nu se limitează însă la taxa pe zahăr. Parlamentarii rebeli se opun și unei taxe pe plastic, precum și unei taxe aplicate criptomonedelor.
Andreas Mattfeldt, politician CDU specializat în politica bugetară, îl critică direct pe ministrul de Finanțe Lars Klingbeil.
„În ciuda creșterii veniturilor fiscale, el caută mereu noi surse de venituri”, a afirmat Mattfeldt, potrivit materialului citat. Politicianul a criticat în special taxa pe zahăr, care ar putea viza inclusiv băuturile îndulcite cu înlocuitori ai zahărului.
„Un asemenea nonsens nu poate fi explicat oamenilor”, a mai spus el.
Ce prevede reforma fiscală
Cabinetul german a aprobat proiectul de reformă a impozitului pe venit pe 2 septembrie. Planul prevede reduceri de taxe în valoare totală de aproximativ 10 miliarde de euro anual începând din 2028.
Principalele măsuri vizează în special persoanele cu venituri mici și medii și familiile cu copii.
Pragul neimpozabil urmează să crească în două etape, de la nivelul actual de 12.348 de euro la 12.900 de euro în 2028. Guvernul intenționează, de asemenea, să majoreze pragul de venit de la care se aplică impozitul pe venit la nivelul maxim. Pachetul include și o creștere a alocației pentru copii.
Prima etapă a reformei ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, iar a doua în 2028.
Potrivit lui Klingbeil, familiile cu copii ar urma să dispună, începând din 2028, de peste 600 de euro în plus pe an față de situația actuală.
„Familiile cu copii pot avea, prin reforma noastră, cu peste 600 de euro mai mult în buzunar pe an începând din 2028. Nimeni nu ar trebui să minimalizeze acest lucru”, a declarat ministrul german de Finanțe.
Experții avertizează că avantajele ar putea fi diminuate de inflație și contribuții
Reforma este însă privită cu scepticism de o parte a experților.
Frank Hechtner, de la Universitatea Friedrich-Alexander din Erlangen-Nürnberg, a declarat pentru ZDF că avantajele fiscale ar putea fi reduse semnificativ de creșterea contribuțiilor sociale și de pierderea puterii de cumpărare provocată de inflație.
Potrivit acestuia, în anumite situații, unii contribuabili ar putea ajunge în 2027 cu mai puțini bani net decât în 2026. Efectele care cresc povara fiscală și socială ar putea compensa parțial sau chiar integral reducerile acordate prin reformă.
Institutul Economic German estimează o inflație medie de 2,2% atât în 2026, cât și în 2027.
O altă problemă este faptul că proiectul lui Klingbeil nu prevede compensarea integrală a așa-numitei „progresii la rece”, fenomen prin care majorările nominale ale veniturilor îi pot împinge pe contribuabili în tranșe de impozitare mai ridicate, chiar dacă puterea lor reală de cumpărare nu crește.
Revolta vine după înfrângerea istorică din Saxonia-Anhalt
Pentru Friedrich Merz, conflictul intern vine într-un moment extrem de dificil.
La alegerile regionale din Saxonia-Anhalt, desfășurate pe 6 septembrie, CDU a coborât de la 37,1% la doar 17,2%. În schimb, AfD a obținut 43,8% și ar putea ajunge pentru prima dată în istoria Republicii Federale în situația de a da un prim-ministru de land.
Merz a descris rezultatul drept „cea mai grea înfrângere din ultimele decenii”.
Liderul CSU, Markus Söder, a caracterizat scrutinul drept un „vot de avertisment” care are „mai puțin de-a face cu Saxonia-Anhalt și mai mult cu Berlinul”.
Rezultatul electoral a amplificat astfel presiunile asupra guvernului federal. În interiorul CDU/CSU există temeri că politicile guvernului nu reușesc să răspundă nemulțumirilor alegătorilor, iar succesul AfD pune o presiune suplimentară asupra conservatorilor.
Cancelarul a transmis după alegeri un mesaj aparent diferit de cel al parlamentarilor care cer schimbări. Merz a insistat că nu intenționează să renunțe la politica sa de reforme. „Renunțarea nu este o opțiune pentru mine”, a declarat el luni, la o conferință de presă. Cancelarul consideră că direcția reformelor este corectă, dar admite că guvernul trebuie să explice mai bine măsurile și să ajungă mai eficient la cetățeni.