Germania propune un plan în 10 puncte contra fraudei cu ajutoare sociale. Reguli mai stricte pentru români și bulgari

Cabinetul federal de la Berlin a aprobat miercuri, 23 septembrie, un plan de acțiune destinat combaterii fraudelor cu ajutoare sociale și a structurilor care exploatează persoane vulnerabile. Documentul a fost elaborat de ministrul Muncii, Bärbel Bas, și ministrul de Interne, Alexander Dobrindt, și include măsuri privind schimbul de date între autorități, verificarea angajărilor și combaterea așa-numitelor „imobile-problemă”, relatează Waz.de. 

Guvernul german spune că măsurile vizează în special cazurile de abuz asociate migrației din Uniunea Europeană. Autoritățile precizează însă că libera circulație a lucrătorilor rămâne importantă pentru Germania și că numeroși cetățeni europeni muncesc legal, plătesc taxe și contribuie la economie.

Gelsenkirchen, oraș cu aproape 7.700 de români

Un exemplu important este Gelsenkirchen, unul dintre orașele germane care au raportat de ani de zile probleme legate de ceea ce autoritățile locale numesc „Armutszuwanderung”, adică migrație asociată sărăciei.

Potrivit datelor prezentate de municipalitate, la sfârșitul anului 2025 în Gelsenkirchen locuiau aproape 7.700 de persoane cu cetățenie română și aproape 4.400 de persoane cu cetățenie bulgară. În total, comunitățile din cele două state depășeau 12.000 de persoane. Autoritățile susțin că problema nu îi privește pe românii sau bulgarii care muncesc legal, ci situațiile în care persoane vulnerabile ajung să fie exploatate de structuri organizate.

Potrivit autorităților germane, există cazuri în care persoane din state mai sărace ale UE sunt aduse în Germania, primesc locuințe în clădiri degradate și sunt angajate fictiv sau pentru un număr foarte redus de ore. Ulterior, sunt solicitate prestații sociale, iar proprietarii unor imobile ajung să încaseze chirii foarte mari pentru spații improprii.

Clădiri degradate, contracte fictive și prestații sociale

Fenomenul este asociat în special cu așa-numitele „Schrottimmobilien”, imobile degradate în care condițiile de locuire pot fi improprii.

În astfel de cazuri, autoritățile germane susțin că unele persoane sunt folosite de rețele care urmăresc obținerea unor venituri din prestații sociale și din chirii. Uneori sunt înregistrate persoane care nu mai locuiesc efectiv la adresa respectivă, iar autoritățile trebuie să verifice dacă beneficiarii există și locuiesc în Germania.

Gelsenkirchen a creat încă din urmă cu mai mulți ani echipe specializate pentru verificarea acestor situații. Municipalitatea spune că a desfășurat mii de proceduri, inclusiv radieri din evidențe atunci când s-a constatat că anumite persoane nu mai locuiau efectiv la adresele declarate. Orașul a intervenit, de asemenea, asupra unor zeci de imobile-problemă.

Autoritățile locale afirmă în același timp că mulți dintre oamenii ajunși în astfel de situații sunt ei înșiși victime ale structurilor de exploatare.

Germania schimbă regulile pentru controale

Noul plan federal urmărește să le ofere autorităților instrumente suplimentare. Unul dintre punctele centrale este schimbul mai rapid de informații între instituții. Jobcenter, poliția, autoritățile pentru străini și alte instituții vor putea transmite mai eficient date despre situațiile suspecte. Sunt prevăzute inclusiv sisteme de notificare rapidă, astfel încât neregulile să poată fi identificate înainte ca plățile să continue.

Bundesagentur für Arbeit va avea, de asemenea, un centru specializat pentru combaterea abuzurilor privind prestațiile sociale, cu o structură centrală și cinci unități regionale.

O altă măsură importantă îi vizează pe angajatori. Dacă aceștia declară fictiv o persoană ca angajată sau folosesc forme de muncă nedeclarată, ar putea fi obligați să răspundă pentru prestațiile sociale plătite în mod nejustificat.

Planul prevede și o măsură care nu este legată exclusiv de migrația din România sau Bulgaria. Persoanele căutate în baza unui mandat de arestare nu ar urma să mai primească prestații de bază în Germania. Guvernul spune că măsura îi vizează în special pe cei condamnați definitiv la închisoare care se sustrag executării pedepsei.

În paralel, autoritățile vor să urmărească mai eficient persoanele aflate în spatele rețelelor de exploatare și fraudă.

Gelsenkirchen cere reguli mai stricte pentru români și bulgari

Primarul orașului Gelsenkirchen, Andrea Henze, a salutat planul guvernului federal și a susținut că măsurile adoptate includ mai multe dintre solicitările formulate de oraș în ultimii ani. Printre acestea se numără posibilitatea ca municipalitățile să limiteze sau să refuze plata costurilor de cazare atunci când imobilele nu sunt locuibile. Sunt prevăzute, de asemenea, instrumente suplimentare pentru intervenția asupra clădirilor degradate, inclusiv ordine de reparații, drepturi de preempțiune și, ca ultimă soluție, exproprierea.

Henze susține însă că problema nu poate fi rezolvată doar prin măsuri administrative la nivel național. Ea cere modificarea regulilor europene privind libera circulație a lucrătorilor și o definire mai clară a situațiilor în care o persoană poate fi considerată lucrător în sensul legislației europene.

„Libera circulație a lucrătorilor trebuie reglementată din nou, iar noțiunea de lucrător trebuie revizuită, pentru a reduce în special migrația din România și Bulgaria”, a transmis primarul Gelsenkirchenului. Ea a cerut reguli europene „mai concrete și mai obligatorii”.

Municipalitatea precizează totodată că, în ultimii ani, numărul cetățenilor români și bulgari din Gelsenkirchen a început să scadă. În 2025, aproximativ 210 cetățeni români și peste 270 de cetățeni bulgari au părăsit orașul, potrivit datelor administrației locale.

Măsurile prevăzute în planul federal ar urma să fie puse în aplicare până la sfârșitul acestui an. Guvernul german insistă că obiectivul nu este limitarea migrației legale din UE, ci combaterea exploatării, a muncii fictive și a fraudelor organizate cu bani publici.