Miza era una importantă pentru București. Președintele Nicușor Dan s-a deplasat personal în Cambodgia pentru a susține candidatura lui Cioloș și a promova interesele României în fața liderilor francofoni. Șeful statului a încercat inclusiv să obțină sprijinul președintelui francez Emmanuel Macron pentru fostul premier român.
Cele 53 de state membre nu au reușit să ajungă la un acord asupra niciunuia dintre candidați. În consecință, Louise Mushikiwabo va rămâne la conducerea organizației încă un an, până la organizarea unui summit electoral extraordinar, programat cel târziu la finalul lui 2027.
Cearta dintre statele africane
Principalul obstacol l-a reprezentat conflictul diplomatic dintre Rwanda și Republica Democrată Congo. Cele două state africane se află într-o dispută majoră, alimentată de acuzațiile Kinshasei potrivit cărora Rwanda ar sprijini gruparea rebelă M23, activă în estul Congo. Kigali respinge acuzațiile.
Rwanda a susținut candidatura actualei secretare generale, Louise Mushikiwabo, pentru un al treilea mandat. În schimb, Republica Democrată Congo s-a opus realegerii acesteia și chiar a amenințat că va părăsi Francofonia dacă rwandeza va rămâne la conducere.
Într-o mutare care a schimbat calculele diplomatice, Republica Democrată Congo și-a retras candidata, Juliana Lumumba, și a anunțat că îl susține pe Dacian Cioloș. Astfel, fostul premier român a devenit o variantă de compromis pentru statele care nu doreau un nou mandat al reprezentantei Rwandei.
Franța a încercat să medieze conflictul. Emmanuel Macron le-a cerut liderilor celor două state africane să găsească o soluție și să evite o ruptură în interiorul organizației. Potrivit relatărilor din presa internațională, Parisul a încercat să obțină retragerea candidaturilor aflate în centrul disputei.
De ce era atât de importantă funcția pentru România
Miza depășea cu mult obținerea unei funcții internaționale pentru un fost premier. România este membră a Organizației Internaționale a Francofoniei din 1993 și se numără printre contributorii importanți la bugetul acesteia, ocupând locul al șaptelea în clasamentul finanțatorilor.
Mai mult, candidatura lui Dacian Cioloș reprezenta o premieră. România putea deveni prima țară din Europa de Est care obținea conducerea organizației și putea deschide o cale de acces mai puternică spre statele africane și asiatice din spațiul francofon.
Administrația Prezidențială a explicat explicit miza economică, politică și diplomatică a acestei candidaturi. Obținerea funcției ar fi permis României să-și consolideze relațiile cu cele 90 de state și guverne membre ale OIF, să-și crească influența diplomatică și să dezvolte proiecte în domenii precum educația, cultura, economia și cooperarea internațională.
Un asemenea mandat ar fi oferit Bucureștiului și o vizibilitate internațională mult mai mare. În special în Africa, un continent unde România nu are întotdeauna o prezență diplomatică pe măsura oportunităților economice și strategice.