De la „căpșuni” la case, afaceri și copii crescuți în Spania. Gianina vorbește despre noua provocare a românilor din diaspora

După două decenii de muncă neîntreruptă, Gianina Suciu conduce două afaceri și ocupă un scaun în consiliul local din Villanueva de la Jara. Traseul ei arată însă o altă față a diasporei românești: tranziția de la generația care a plecat „la căpșuni” sau la sparanghel la o comunitate stabilă, integrată, care începe să se confrunte cu propria criză de identitate. Pentru că imaginea românilor în Spania s-a schimbat radical față de anii 2000, când erau priviți adesea cu suspiciune sau etichetați.

„Suntem foarte bine văzuți. Chiar dacă cu mulți ani în urmă eram cei care veneau să ia locuri de muncă, nici nu știau România unde este, că noi nu avem case și chestii din astea, după ani de zile am reușit să ridicăm România la un nivel destul de mare. Înțeleg foarte bine spaniolii și iubesc România, să știți, pentru că și-au dat seama că noi, românii, suntem oameni frumoși, educați, harnici. S-a schimbat și dinamica internă a comunității. Dacă la început exista o concurență acerbă și o răceală între conaționali, timpul a așezat lucrurile. Românii rămași și-au cumpărat case, și-au deschis firme și și-au asumat traiul de zi cu zi în Spania, fără să mai trăiască cu bagajele făcute la ușă. 

Să știți că pe mine singurul fapt care mă deranja înainte era că noi între noi, românii, era ca și cum o concurență. Și după ani de zile parcă lucrurile s-au liniștit și fiecare își vede de treaba lui. Cred că am înțeles că Spania e altfel: e altă cultură, altă educație și alt fel de a trăi. Eu cred că românii care pleacă din Spania în alte țări sau spre România sunt românii care nu au putut să se integreze sau să se formeze aici. Noi, care avem peste 20 de ani, 10, 15 ani, cred că suntem stabili și cred că nu ne dorim ca să plecăm de aici, pentru că e țara care ne-a oferit multe oportunități. Eu, în general, românii pe care îi cunosc, toți suntem stabiliți, toți avem case, toți copiii aici la școală, avem o viață normală”, povestește românca în cadrul emisiunii Românii care schimbă comunități, moderată de Gabriel Nuță-Stoica.

Ruptura a celei de-a doua generații: „Le vorbesc în română, dar ei gândesc ca spaniolii”

În ciuda succesului pe plan profesional și administrativ, marea provocare rămâne legătura copiilor cu țara de origine a părinților. Generația născută și crescută în peninsula Iberică respiră și gândește exclusiv în spaniolă, un fenomen tot mai răspândit în comunitățile din vestul Europei.

„Eu la mine acasă, la mine în familie, îi învăț despre România, le spun despre România, chiar am fost cu ei acasă în România, dar nu cred că au interes. Nu au niciun interes, ei trăiesc la fel ca și spaniolii. Chiar cu copiii mei vorbesc în românește, știu românește foarte bine, dar nu răspund. Înțeleg, adică dacă îi duc în România, ei înțeleg absolut ce se vorbește în jurul lor, dar n-o să răspundă românește. Nu știu de ce, în foarte multe familii e problema asta”, spune Gianina Suciu. 

„Da, așa este, și discutăm în cadrul dezbaterilor și ce poate face statul român, ce proiecte putem să promovăm în rândul românilor din diaspora, acele școli în limba română, acele școli de duminică chiar, ca să încercăm să menținem această identitate în rândul copiilor din diaspora”, adaugă moderatorul Gabriel Nuță-Stoica.

Pentru cei rămași încă la periferia societății în care trăiesc, Gianina Suciu are un sfat: implicarea civică nu începe cu politica, începe cu modul în care îți faci treaba în fiecare zi.

„Mesajul meu pentru românii din diaspora care sunt și încă nu au reușit să facă ceva este următorul: să aibă încredere, să fie responsabili, să ceară ajutorul dacă simt că nu reușesc și să fim uniți. Să fim uniți”, conchide românca.