Guvernul italian a aprobat proiectului Legii Bugetului pentru anul 2027, un pachet financiar estimat la circa 26 de miliarde de euro. Documentul oficial reflectă însă o un buget de menținere a echilibrului existent, mai degrabă decât o reformă de ansamblu, peste 9 miliarde de euro fiind absorbite instantaneu pentru prelungirea facilităților și reducerilor fiscale care urmau să expire. Cabinetul s-a concentrat pe ajustarea impozitelor plăcute de clasa de mijloc, precum și pe alocări țintite pentru sectorul sanitar și sprijinirea familiilor, amânând deciziile pe dosarele dificile, scrie publicația Fanpage.
Extinderea plafonului pentru al doilea prag de impozitare
În plan fiscal, principala noutate vizează modificarea impozitului pe venitul persoanelor fizice prin extinderea plafonului pentru cel de-al doilea prag de impozitare. Astfel, cota de 33% se va aplica până la un nivel al veniturilor de 55.000 de euro pe an, față de pragul de 50.000 de euro stabilit anterior. Această ajustare le asigură contribuabililor din această categorie o economie de până la 500 de euro anual. Cumulată cu scutirile acordate în exercițiile financiare precedente, reducerea totală poate ajunge la un maxim de 1.200 de euro pe an. Măsura vizează în mod special angajații cu venituri medii, fără a modifica structura de bază a sistemului de taxare.
Alocări pentru sănătate, facilități pentru tineri și măsuri în sectorul imobiliar
Fondul Național de Sănătate beneficiază de o majorare de 3,4 miliarde de euro comparativ cu anul 2026, însă din această sumă un miliard de euro fusese deja prevăzut în planificarea anterioară, ceea ce reduce volumul resurselor complet noi. Pentru a combate lipsa severă de personal din spitalele de stat, o parte din fonduri a fost alocată prin lege pentru majorarea salariilor medicilor din serviciile de urgență.
De asemenea, pentru persoanele de peste 75 de ani care au pensii de maximum 28.000 de euro pe an, se introduce un voucher de 300 de euro destinat decontării consultațiilor și analizelor neacoperite de pachetul de bază (LEA).
Această măsură are un potențial de 5,5 milioane de beneficiari și își propune să atenueze efectele termenilor lungi de așteptare din sistemul public.
Pentru integrarea tinerilor sub 30 de ani pe piața muncii și reducerea migrației către alte țări, s-a stabilit un bonus de până la 2.500 de euro. Suma beneficiază de o taxare preferențială de doar 1% și poate fi încasată fie eșalonat, în 12 tranșe lunare, fie într-o singură tranșă.
Pe piața imobiliară, autoritățile încearcă să stimuleze oferta și să tempereze prețurile chiriilor. În cazul contractelor cu chirie reglementată, cota de impozitare forfetară scade de la 10% la 5%, ajungând la doar 1% dacă chiriașul nu a împlinit vârsta de 35 de ani. În plus, regimul de impozitare unică este extins la spațiile comerciale de cartier și magazine, unde se va aplica o cotă fixă de 21% în locul impozitului standard pe venit (IRPEF), cu scopul de a sprijini micii proprietari și de a reduce numărul spațiilor comerciale neutilizate din orașe.
Modificări pentru familii, liber-profesioniști și pensii
Subvențiile pentru familie vizează ajustări punctuale ale cadrului existent. Concediul parental plătit cu 80% din venit devine progresiv: durata standard crește de la trei la patru luni pentru toți angajații, urmând să ajungă la cinci luni pentru al doilea copil și la șase luni începând cu al treilea copil. În paralel, Institutul Național de Protecție Socială (INPS) va deschide un cont restricționat pentru fiecare nou-născut, în care statul va depune o sumă unică de 100 de euro. Fondurile din acest cont vor fi blocate până la împlinirea vârstei de 18 ani și vor putea fi utilizate exclusiv pentru studii superioare sau pentru alimentarea unei pensii private, fiind concepute pentru a fi completate în timp prin contribuții voluntare ale familiei.
Pentru persoanele fizice autorizate și lucrătorii independenți, pragul maxim de venit care permite accesul și menținerea în regimul de impozitare cu cotă fixă a fost majorat de la 85.000 de euro la 100.000 de euro pe an.
În privința sistemului de pensii, executivul a optat pentru menținerea cadrului actual și amânarea reformării Legii Fornero. A fost prevăzut doar un fond de 850 de milioane de euro destinat acoperirii pensionărilor anticipate, însă fără norme clare de aplicare. În condițiile presiunilor politice exercitate de Liga Nordului pentru permiterea pensionării la vârsta de 64 de ani, suma redusă alocată va impune condiții stricte de eligibilitate și recalculări ale drepturilor bănești, detaliile finale urmând să fie stabilite prin decrete ulterioare.