O femeie din Spania a murit după prăbuşirea unui acoperiş în timpul furtunii Nils
13 Februarie 2026
Costul orar al forţei de muncă în al doilea trimestru al anului a înregistrat o rată de creştere de 11,47% faţă de trimestrul precedent şi de 16,11% faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, determinată în principal de întreruperea activităţii în contextul Covid-19, potrivit unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).
Costul orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut în toate activităţile economice comparativ cu trimestrul precedent.
Aceste creşteri ale costului orar al forţei de muncă au fost determinate în principal de întreruperea/încetarea activităţii economice în contextul Covid-19, prin diminuarea timpului efectiv lucrat, dar şi prin reducerea cheltuielilor directe (salariale) cu forţa de muncă, cauzate de intrarea în şomaj tehnic a multor agenţi economici, precum şi de nerealizările de producţie ori încasările mai mici pe durata stării de urgenţă/alertă.
Cea mai semnificativă creştere a costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-a regăsit în hoteluri şi restaurante (74,09%), urmată la mare distanţă de activităţi de spectacole, culturale şi recreative (30,01%).
Aceste sectoare economice au fost şi cele mai afectate de întreruperea/încetarea activităţii agenţilor economici ca urmare a instituirii stării de urgenţă/alertă pe întreg teritoriul României.
Deşi cheltuielile totale cu forţa de muncă din hoteluri şi restaurante au scăzut comparativ cu trimestrul precedent, scăderea timpului efectiv lucrat a fost mult mai accentuată, determinând astfel evoluţia crescătoare a costului orar al forţei de muncă.
La polul opus, cea mai redusă creştere a costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-a înregistrat în construcţii (3,85%), activitate în care atât cheltuielile directe (salariale) cu forţa de muncă, cât şi timpul efectiv lucrat au avut evoluţii pozitive.
Faţă de trimestrul anterior, creşterea componentei cheltuielilor directe (salariale) cu forţa de muncă a fost 11,58%, iar cea a cheltuielilor indirecte (non-salariale) a fost de 9,04%.