Spania dă ultimatum Italiei: „Eliminați controalele la frontieră până duminică”. Sanchez amenință cu măsuri dure

Decizia Italiei a venit după criza din Ceuta, acolo unde mii de migranți au încercat să pătrundă în teritoriul spaniol. Roma consideră că situația poate genera noi riscuri de securitate și susține că trebuie să păstreze un nivel ridicat de vigilență, mai ales în contextul informațiilor potrivit cărora în jurul datei de 15 august ar putea avea loc o nouă tentativă de trecere masivă a frontierei.

Madridul contestă însă această justificare și consideră că Roma a reacționat în mod disproporționat. Guvernul condus de Pedro Sanchez susține că măsura afectează relațiile dintre două state membre ale Uniunii Europene și contravine spiritului spațiului Schengen.

Madridul cere ridicarea controalelor până pe 9 august

Guvernul spaniol a transmis vineri, 7 august, o solicitare oficială către Roma prin care cere eliminarea controalelor reintroduse la frontiera cu Spania până duminică, 9 august.

Madridul califică decizia Italiei drept „nedreaptă, contrară intereselor UE și discriminatorie față de populația spaniolă”. În plus, autoritățile spaniole acuză guvernul italian că a luat măsura „fără avertisment” și în mod unilateral.

Spania contestă inclusiv argumentele folosite de Roma pentru justificarea controalelor și susține că acestea nu sunt conforme nici cu prevederile Codului Frontierelor Schengen, nici cu situația reală de la frontiera spaniolă.

Mesajul transmis de Madrid este unul fără echivoc: Italia trebuie să renunțe la măsură până duminică. În caz contrar, Spania anunță că va lua „măsuri proporționale pentru a proteja interesele și demnitatea cetățenilor săi”.

De unde a pornit conflictul

Disputa are la bază evenimentele din Ceuta, exclava spaniolă aflată pe coasta Africii de Nord. În urma tentativei de intrare în masă a migranților, Italia a decis să reintroducă, începând cu 1 august, controale la sosirile din Spania.

Este important de precizat că măsura nu vizează cetățenii spanioli sau ceilalți cetățeni ai Uniunii Europene. Potrivit poziției oficiale a Romei, controalele se aplică celor din țările terțe care sosesc din Spania pe cale aeriană sau maritimă.

În practică, autoritățile italiene au intensificat verificările în aeroporturi și porturi, inclusiv la Roma-Fiumicino. Scopul declarat este identificarea persoanelor care ar putea încerca să intre în Italia după ce au pătruns ilegal în teritoriul european. Roma susține că măsura are caracter temporar și că se bazează pe prevederile europene care permit reintroducerea temporară a controalelor la frontiere în situații considerate deosebit de sensibile pentru securitatea națională.

Madridul consideră însă că situația care a provocat decizia Italiei nu justifică menținerea controalelor.

Sanchez: „Respectul pentru tratatele UE nu este opțional”

Premierul spaniol Pedro Sanchez a reacționat încă de la anunțarea măsurii italiene și a criticat public decizia guvernului condus de Giorgia Meloni. „Solidaritatea și empatia sunt opționale, respectul pentru Tratatele UE nu este”, a transmis Sanchez.

Guvernul spaniol insistă că migranții care au ajuns în Ceuta nu au primit automat dreptul de a circula liber prin spațiul Schengen. Mai mult, Madridul afirmă că aproape toți cei implicați în tentativa de trecere a frontierei s-au întors deja în Maroc. Prin urmare, Spania consideră că nu există o legătură suficient de puternică între evenimentele din Ceuta și controalele introduse de Italia la sosirile din Spania.

Madridul acuză Italia că nu respectă regulile europene privind migrația

În mesajul transmis Romei, guvernul spaniol a adus în discuție și o dispută mai veche privind gestionarea migrației în Uniunea Europeană. Madridul susține că, din 2022, Italia nu ar fi respectat în mod corespunzător Regulamentul Dublin și afirmă că această situație a pus o presiune suplimentară asupra altor state membre.

Spania încearcă, în același timp, să își prezinte propriul bilanț în materie de solidaritate europeană. Guvernul de la Madrid amintește că nu a introdus controale similare împotriva Italiei și că a acceptat în trecut o parte dintre migranții ajunși în Italia. Un exemplu invocat de autoritățile spaniole îl reprezintă anul 2023, când Madridul a primit o parte dintre migranții ajunși în Lampedusa. Spania amintește, de asemenea, că și-a redeschis în mai multe rânduri porturile pentru navele care transportau migranți salvați în zona centrală a Mediteranei.

Madridul folosește și datele Frontex pentru a-și susține argumentele. Potrivit guvernului spaniol, Italia a înregistrat în ultimii ani cel mai mare număr de traversări neregulamentare dintre statele membre, cu valori care aproape le-au dublat pe cele raportate de Spania. Mesajul transmis este, astfel, că Roma nu poate invoca unilateral solidaritatea europeană atunci când își justifică măsurile de securitate.

Roma respinge ultimatumul

Italia nu intenționează însă să dea curs solicitării venite de la Madrid. Ministrul italian de Interne, Matteo Piantedosi, a apărat decizia și a explicat că reintroducerea controalelor reprezintă o măsură temporară, permisă de tratatele europene.

„Este o măsură temporară”, a spus Piantedosi, care insistă că decizia are „singurul obiectiv de a proteja securitatea națională”.

Ministrul italian a transmis că măsura va rămâne în vigoare atât timp cât autoritățile consideră că există un risc real.

„Vom continua cu ea doar până când vom fi conștienți că pericolul a trecut”, a explicat Piantedosi.

Oficialul italian a invocat și informații provenite de la autoritățile spaniole de informații și securitate. Potrivit acestuia, agențiile spaniole consideră întemeiată ipoteza unei noi tentative de trecere masivă a frontierei în jurul datei de 15 august.

„Sper că nu se va întâmpla”, a spus Piantedosi, dar a adăugat că există suficiente elemente pentru ca Italia să mențină un anumit nivel de vigilență.

În opinia sa, Italia nu își poate permite să ignore asemenea informații în condițiile în care se confruntă deja cu o presiune importantă asupra frontierei sale externe.

Palazzo Chigi: „Italia nu acceptă ultimatumuri”

Poziția guvernului italian a devenit și mai clară printr-o declarație transmisă de Palazzo Chigi, sediul Guvernului de la Roma.

„Italia nu acceptă ultimatumuri sau impuneri din străinătate în ceea ce privește securitatea națională și controlul frontierelor”, a transmis guvernul italian.

Roma nu intenționează să renunțe la măsură până pe 9 august, așa cum cere Spania. Italia anunță că vrea să păstreze controalele cel puțin până la 15 august și, în funcție de evoluția situației, chiar mai mult.

Guvernul italian afirmă că în jurul datei de 15 august este posibil un nou val de migranți în Ceuta. Roma vrea să vadă mai întâi dacă acest scenariu se confirmă și dacă există riscul ca persoane care intră ilegal în teritoriul european să încerce ulterior să ajungă în Italia. Potrivit Palazzo Chigi, decizia va putea fi reconsiderată numai atunci când autoritățile italiene vor avea suficiente garanții că riscurile de securitate și terorism au dispărut și că nu există un nou flux de migranți ilegali către teritoriul european.

Cetățenii spanioli și europeni nu sunt vizați

Roma încearcă să clarifice și un aspect important al disputei. Controalele nu reprezintă, potrivit guvernului italian, o măsură îndreptată împotriva cetățenilor spanioli. Aceștia, precum și ceilalți cetățeni europeni, nu sunt vizați de reintroducerea controalelor. Italia susține că autoritățile de frontieră vor face tot posibilul pentru a asigura accesul rapid al cetățenilor spanioli și europeni care sosesc în țară.

Madridul nu pare convins de explicațiile oferite de Roma. Ministrul spaniol de Externe, Jose Manuel Albares, a declarat că nu există „niciun motiv” pentru ca Italia să păstreze controalele după criza din Ceuta. În opinia sa, situația care a determinat Roma să ia această decizie este acum „sub control și gestionată” de autoritățile spaniole. Albares consideră, prin urmare, că Italia ar trebui să revină la regimul normal al spațiului Schengen.

Diplomatul spaniol a criticat dur refuzul Italiei de a ridica măsura și a descris această poziție drept „o torpilă la adresa liniei de plutire a Uniunii Europene”.