UPDATE: Coliziune între două elicoptere de salvare în Grecia. Doi oameni au murit
02 August 2026
Debitul Dunării a coborât la unele dintre cele mai mici valori din ultimele decenii pe întreg parcursul fluviului, de la izvoarele din Germania până la Delta Dunării. Seceta hidrologică afectează aproape întreg bazinul dunărean, iar consecințele se văd în navigație, producția de energie, agricultură și ecosisteme. Deși România a avut episoade consistente de ploi în luna iulie, acestea nu au fost suficiente pentru a compensa lipsa apei din statele aflate în amonte.
Hidrologii explică faptul că Dunărea este alimentată de un bazin hidrografic uriaș, care se întinde pe aproape 800.000 de kilometri pătrați. Ceea ce se întâmplă în Bavaria, Austria sau Slovacia ajunge să influențeze nivelul fluviului în Ungaria, Serbia, România și Bulgaria după câteva zile sau chiar săptămâni. Din acest motiv, ploile căzute local în România nu pot schimba rapid situația.
Primele semnale ale secetei apar încă din Germania, unde Dunărea își are izvoarele. Datele hidrologice arată că debitul fluviului a scăzut puternic încă din sectorul superior, înainte ca apa să ajungă în Austria. La stația Hofkirchen, una dintre cele mai importante pentru monitorizarea Dunării superioare, debitul mediu din luna iulie a coborât la aproximativ 244 metri cubi pe secundă, față de peste 700 metri cubi pe secundă în aceeași perioadă din 2024. Specialiștii spun că aceasta reprezintă una dintre cele mai drastice reduceri din ultimii ani.
Acest aspect este important deoarece demontează teoria potrivit căreia apa ar fi reținută artificial în aval. Debitul este deja foarte redus încă din Germania.
Austria: hidrocentralele produc mai puțină energie
Austria deține una dintre cele mai dezvoltate rețele de hidrocentrale pe Dunăre.
În prezent, instalațiile funcționează cu debite reduse, iar producția de energie este afectată de lipsa apei. Specialiștii explică faptul că hidrocentralele de pe Dunăre sunt construite „pe firul apei”, ceea ce înseamnă că nu pot stoca miliarde de metri cubi de apă și nici nu pot provoca o scădere permanentă a debitului în aval. Apa trece prin turbine și continuă să curgă spre următoarele state.
Slovacia: navigația începe să fie restricționată
În Slovacia, nivelurile scăzute complică transportul fluvial, în special pentru convoaiele comerciale care circulă între Austria și Ungaria.
Autoritățile urmăresc permanent evoluția debitului deoarece orice nou episod de caniculă poate reduce și mai mult adâncimea șenalului navigabil.
Ungaria: Dunărea atinge un minim istoric la Budapesta
Ungaria se numără printre cele mai afectate state.
La Budapesta, nivelul Dunării a coborât la doar 26 de centimetri la una dintre stațiile oficiale, depășind precedentul record negativ stabilit în anul 2018. Imaginile cu malurile descoperite au făcut înconjurul Europei.
Consecințele sunt importante: navele comerciale circulă cu încărcături reduse, unele barje transportă doar 10-20% din capacitatea normală, transportul cerealelor și combustibililor este afectat, croazierele fluviale sunt reorganizate sau anulate pe anumite sectoare.
În plus, nivelul foarte scăzut al Dunării pune presiune asupra centralei nucleare de la Paks, care utilizează apa fluviului pentru răcirea instalațiilor.
Croația: ies la suprafață epave și vestigii
Sectorul croat al Dunării traversează, la rândul său, o perioadă dificilă. Scăderea nivelului apei a scos la suprafață epave vechi și alte vestigii istorice ascunse până acum sub apă. Fenomenul amintește de anii 2003, 2018 și 2022, când seceta extremă a dus la descoperiri similare.
Serbia: Porțile de Fier produc mai puțină energie
În Serbia, efectele sunt vizibile în special la complexul hidroenergetic Đerdap, cunoscut în România drept Porțile de Fier.
Debitul care intră în lacul de acumulare este mult mai mic decât în anii precedenți, iar hidrocentralele produc energie la capacitate redusă din cauza lipsei apei, nu pentru că ar reține-o.
Acesta este unul dintre argumentele invocate de hidrologi pentru a combate teoriile potrivit cărora Serbia sau Austria ar bloca intenționat apa Dunării.
România: debitul se apropie de minime istorice
În România, efectele devin tot mai vizibile. La intrarea în țară, debitul Dunării este cu aproximativ 59% mai mic decât în urmă cu doi ani, potrivit datelor hidrologice analizate de specialiști. Nivelurile scăzute afectează transportul naval, activitatea porturilor și ecosistemele din lunca Dunării. Fenomenul a creat confuzie deoarece luna iulie a adus ploi abundente în multe regiuni ale României.
Explicația este simplă: cea mai mare parte a apei Dunării provine din precipitațiile și topirea zăpezilor din statele aflate în amonte. Dacă Germania, Austria și celelalte țări din bazin traversează o secetă severă, efectele ajung inevitabil și în România.
În ultimele zile au circulat și teorii potrivit cărora apa ar fi fost „oprită” în hidrocentralele din amonte. Hidrologii resping această ipoteză și arată că măsurătorile oficiale din Germania demonstrează că debitul este deja foarte mic încă de la începutul cursului fluviului.
Bulgaria: descoperiri spectaculoase pe fundul fluviului
În Bulgaria, seceta a scos la iveală inclusiv rămășițele unui mamut preistoric, potrivit informațiilor apărute în ultimele zile.
Nivelurile reduse afectează și pescuitul, biodiversitatea și transportul pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării.
Republica Moldova și Ucraina
Deși Dunărea traversează doar un sector scurt din Republica Moldova și sud-vestul Ucrainei, scăderea debitului influențează și aceste zone.
În Delta Dunării există îngrijorări privind alimentarea canalelor secundare, biodiversitatea și reproducerea unor specii de pești. Specialiștii monitorizează permanent evoluția deoarece nivelurile foarte mici pot favoriza degradarea habitatelor naturale.
De ce nu rezolvă ploile din România problema
Mulți români s-au întrebat de ce Dunărea continuă să scadă după o lună cu precipitații abundente.
Răspunsul ține de dimensiunea bazinului hidrografic. Dunărea colectează apă din Germania, Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Croația, Serbia, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, România, Bulgaria, Republica Moldova și Ucraina. Dacă seceta persistă în cea mai mare parte a acestui bazin, precipitațiile locale din România au un efect limitat asupra debitului total al fluviului.
Nivelurile reduse au efecte economice importante. Transportatorii sunt obligați să reducă încărcătura barjelor pentru a evita eșuarea acestora. Costurile de transport cresc, iar exporturile de cereale și materiile prime ajung mai greu către porturile de la Marea Neagră.
În același timp, producția de energie hidroelectrică scade în mai multe state, iar ecosistemele dunărene suportă o presiune tot mai mare.
Meteorologii avertizează că, dacă temperaturile foarte ridicate și lipsa precipitațiilor vor continua în Europa Centrală, nivelurile Dunării ar putea rămâne extrem de scăzute și în următoarele săptămâni.