Românii din diaspora, contribuție importantă în țările în care muncesc. Bochileanu: „Au toate motivele să își îmbunătățească relația cu statul român"

Românii din diaspora contribuie atât la economia României, cât și la cea a statelor în care trăiesc și muncesc, iar autoritățile române au motive să îmbunătățească relația cu aceștia. Acesta este mesajul transmis de senatorul Cătălin Bochileanu, membru al Comisiei pentru Românii de Pretutindeni, în cadrul celei de-a patra ediții a dezbaterii „Diaspora Creativă – Gânduri pentru acasă”, organizată de ȘtiriDiaspora.ro.

„Românii din diaspora sunt o comunitate numeroasă, activă, diversă”, a declarat senatorul Cătălin Bochileanu, care a vorbit despre contribuția românilor la economiile țărilor în care s-au stabilit și despre nevoia ca statul român să țină cont de așteptările acestora.

Potrivit senatorului, comunitatea românească din străinătate include atât persoane care locuiesc de mulți ani în alte țări, unde și-au construit familii și afaceri, cât și români care pleacă periodic la muncă, inclusiv în regim sezonier.

„Aceștia au nevoi și așteptări diverse și legitime față de instituțiile statului român”, a subliniat Bochileanu.

Acesta a atras atenția și asupra discursurilor politice împotriva imigranților, folosite în unele state pentru a câștiga susținere publică. În opinia sa, contribuția românilor la societățile în care trăiesc contrazice imaginea negativă promovată de astfel de mesaje.

„Vedem adesea politicieni antieuropeni care, în diverse state, încearcă să-și crească imaginea folosind metoda asta de a demoniza imigranții și, în mod specific, se întâmplă asta legat de români. Însă realitatea este cea pe care am spus-o: românii au o contribuție deosebită și vedem asta inclusiv pe date”, a declarat senatorul.

Românii, activi pe piața muncii din Germania și Marea Britanie

În intervenția sa, Cătălin Bochileanu a făcut referire la situația românilor de pe piețele muncii din Germania și Marea Britanie, susținând că datele disponibile arată o participare importantă a acestora la activitatea economică.

„Vedem că în Germania românii au o rată de ocupare a forței de muncă mai mare decât cea a germanilor. Sau cum în Marea Britanie, pe date factuale, românii sunt tineri, educați și formează comunitatea de imigranți cea mai activă în Anglia și în Țara Galilor, din nou, pe date publicate”, a afirmat senatorul.

Declarațiile sale au evidențiat rolul românilor care lucrează în străinătate și contribuția acestora în țările gazdă. În același timp, senatorul a subliniat că statul român trebuie să își adapteze relația cu această comunitate, ținând cont de problemele concrete cu care se confruntă cetățenii din afara granițelor.

„Statul român are toate motivele să lucreze la această relație cu românii din diaspora și să își îmbunătățească mai ales comunicarea față de acești oameni”, a precizat Bochileanu.

Relația cu statul român, o problemă pentru cetățenii din diaspora

Dincolo de contribuția economică, românii din străinătate au nevoie de acces mai simplu la serviciile instituțiilor românești. Programările consulare, obținerea documentelor și procedurile administrative sunt printre problemele semnalate de cetățeni.

Senatorul a amintit sesizările primite cu privire la intermediarii care solicitau bani pentru facilitarea programărilor la consulate și a precizat că au fost luate măsuri pentru îmbunătățirea sistemelor de programare.

Totodată, acesta a vorbit despre demersurile pentru furnizarea online a unor servicii consulare și despre integrarea bazelor de date ale consulatelor cu cele ale evidenței populației, măsuri care ar putea simplifica procedurile pentru românii din străinătate.

Bochileanu a atras însă atenția că există în continuare întârzieri în punerea în practică a unor soluții prevăzute de cadrul legislativ, inclusiv în cazul cărților electronice de identitate pentru cetățenii cu domiciliul în afara țării.

„Atât timp cât cetățeanul vede că legea prevede un anumit lucru, dar el nu se reflectă în practică, e normal ca încrederea să scadă”, a declarat senatorul.

În opinia sa, îmbunătățirea relației dintre România și diaspora presupune nu doar adoptarea unor măsuri legislative, ci și aplicarea lor efectivă, alături de o comunicare mai transparentă și mai rapidă cu cetățenii.