NATO întărește flancul estic. Spania trimite în România elicoptere NH-90 care pot să doboare dronele ruseşti

NATO își reorganizează strategia de securitate pe flancul estic. În acest context, Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu devine punctul central al unei noi operațiuni de anvergură, unde Spania va disloca tehnică militară de ultimă generație și personal specializat pentru combaterea aparatelor de zbor fără pilot și a altor pericole din regiunea Mării Negre.

NATO întărește flancul estic

Planul operațional marchează o evoluție importantă în cadrul sistemului integrat de apărare aeriană și antirachetă al NATO (IAMD). Dacă în trecut misiunile de poliție aeriană vizau exclusiv interceptarea avioanelor care pătrundeau fără autorizație în spațiul aliant, noua abordare adoptă o defensivă multistratificată, la 360 de grade. Aceasta include aeronave de reacție rapidă (QRA), sisteme de apărare antirachetă cu bază la sol sau pe nave (SBAMD) și echipamente specializate în neutralizarea dronelor (C-UAS).

Trecerea la această formă extinsă de protecție vine ca urmare a activării operațiunii de vigilență sporită Eastern Sentry în luna septembrie a anului trecut, fiind concepută să ofere flexibilitate în fața diverselor riscuri actuale și viitoare, de la rachete balistice și de croazieră până la vehicule aeriene neechipate.

Structura detașamentului spaniol „paznic” la Mihail Kogălniceanu

Misiunea tactică denumită „Paznic”, aflată sub comanda locotenent-colonelului Alberto Borja Calvo López, se va desfășura pe o perioadă de patru luni în cadrul operațiunii NATO de Poliție Aeriană Întărită (eAP-72). Nucleul dur al acestei capabilități este alcătuit din șapte avioane de luptă F-18M aparținând Escadrilei 12, care vor rămâne staționate în România pe întreaga durată a mandatului.

Militarii din cadrul Forțelor Aerospațiale Spaniole vor sosi în etape, contingentul numărând în total aproximativ 200 de cadre. Echipa este compusă din personal de comandă, piloți și echipaje de zbor, specialiști în mentenanță aeronautică, responsabili de logistică, protecția forței, comunicații, servicii medicale, consultanță juridică, administrație și securitate.

Sprijinul aerian spaniol va fi eșalonat astfel:

În primele două luni, o aeronavă A400M din Escadrila 31 va asigura alimentarea în aer a avioanelor de vânătoare.
În faza finală a dislocării, vor fi trimise trei elicoptere NH-90 din cadrul Escadrilei 48, special destinate misiunilor de combatere a dronelor și a sistemelor aeriene fără pilot.

Pe lângă efectivele de la baza Mihail Kogălniceanu, alianța își va consolida și structura de comandă de pe teritoriul românesc. Trei controlori de interceptare și un operator al sistemului Link 16 vor activa timp de patru luni la Centrul de Control și Raportare din Balotești, lângă București, facilitând integrarea contingentului în sistemul de comandă și control aerian al NATO.

„Scopul nostru este clar: să contribuim la descurajarea aliată, să protejăm spațiul aerian NATO și să consolidăm postura Alianței pe flancul estic. Spania participă la această misiune ca un aliat angajat, de încredere și capabil. Înțelegem că apărarea colectivă nu este un principiu abstract, ci o responsabilitate zilnică, ce necesită prezență, pregătire și credibilitate”, a declarat comandantul detașamentului, locotenent-colonelul Alberto Calvo.

Rotații în zona baltică

Reconfigurarea securității spațiului aerian NATO include mișcări importante de efective și în nord-estul Europei, unde forțe aeriene din Italia și Turcia preiau responsabilități de la alți aliați:

Estonia (Baza Aeriană Ämari): Forțele Aeriene Turce revin în regiunea baltică după o pauză de două decenii (ultimul lor mandat fiind la baza Siauliai din Lituania). Turcia participă pentru prima dată la această rotație cu cinci avioane F-16 și aproximativ 80 de militari, preluând atribuțiile de la Forțele Aeriene Portugheze, care erau desfășurate acolo din luna martie.
Lituania (Baza Aeriană Šiauliai): Forțele Aeriene Italiene dislocă patru aeronave Eurofighter Typhoon și peste 100 de militari. Aceștia îi înlocuiesc pe reprezentanții Forțelor Aerospațiale din Franța, care au asigurat misiunea din martie 2026 alături de Forțele Aeriene Române.