Noi detalii despre românca din Italia care și-a ucis fiica și apoi s-a sinucis: "Mihaela era tot mai tristă"
22 Iunie 2026
Germania se pregătește pentru una dintre cele mai ample reforme ale sistemului de pensii din ultimele decenii, după ce o comisie guvernamentală a prezentat un pachet de măsuri care include creșterea treptată a vârstei de pensionare.
Printre măsuri se mai numără eliminarea pensionării anticipate „la 63 de ani”, introducerea unor controale medicale și obligația ca parlamentarii să contribuie la sistemul public. Propunerile au declanșat o dezbatere puternică între experți, între sprijin pentru sustenabilitate și avertismente privind presiunea pe economie.
Comisia de pensii desemnată de guvernul Merz propune ca, după anul 2031, vârsta standard de pensionare să crească gradual, în funcție de evoluția speranței de viață. Ideea urmărește reducerea presiunii asupra sistemului, în contextul în care numărul pensionarilor continuă să crească.
„O nouă creștere a vârstei de pensionare este utilă pentru a limita creșterea numărului de pensionari”, a explicat Jochen Pimpertz, expert al Institutului Economiei Germane din Köln. Acesta susține că prelungirea perioadei de muncă ar reduce presiunea pe contribuții și ar stabiliza nivelul pensiilor.
„Pensionarea la 63 de ani”, sub atac direct
Unul dintre cele mai controversate puncte vizează eliminarea așa-numitei „pensii la 63 de ani”, adică posibilitatea retragerii anticipate fără penalizări pentru anumite categorii.
Atât Institutul German de Cercetări Economice (DIW), cât și alți experți consideră măsura justificată din punct de vedere financiar. Economistul Peter Haan afirmă că schimbările ar putea aduce economii de aproximativ 10 miliarde de euro anual.
„Chiar și o creștere moderată a vârstei de pensionare peste 67 de ani ar avea efecte pozitive asupra sistemului”, a precizat acesta.
În același timp, Jochen Pimpertz susține că eliminarea acestui „privilegiu” este necesară și că retragerea timpurie trebuie să devină mai puțin atractivă.
Controverse privind controalele medicale
O altă propunere discutată intens este introducerea unor evaluări medicale pentru accesul la pensionarea anticipată fără penalizări. Pimpertz respinge ideea, argumentând că există deja sistemul pensiilor de invaliditate pentru astfel de situații.
El face referire la experiența Olandei, unde politici similare au generat costuri ridicate și au fost ulterior înăsprite.
De cealaltă parte, Peter Haan consideră că măsurile de prevenție medicală sunt utile, deoarece pot ajuta populația să rămână activă mai mult timp și în condiții mai bune de sănătate.
Reforma prevede și introducerea unor contribuții suplimentare care nu vor merge direct în sistemul clasic de tip „plătești azi pentru pensiile de azi”, ci într-un fond separat investit pe piețele financiare, similar modelului din Suedia.
Experții DIW consideră că acest sistem ar putea funcționa pe termen lung, dar atrag atenția că ar presupune contribuții mai mari atât din partea angajaților, cât și a angajatorilor.
„Dacă aceste contribuții rămân moderate, efectele negative asupra pieței muncii ar trebui să fie limitate”, a explicat Haan.
Avertismente privind presiunea pe economie
Nu toți specialiștii privesc planul cu optimism. Pimpertz avertizează că noile calcule ar putea duce, în anii 2030, la contribuții totale la pensii de 22–23%, ceea ce ar pune presiune serioasă pe economie.
„Este toxic pentru economie”, a spus acesta, subliniind că nivelul actual al contribuțiilor este deja ridicat și că extinderea sistemului public peste acest prag ar putea afecta competitivitatea.