Controale inutile la frontiere: Italia a respins doar 31 de persoane venite din Spania, niciuna dintre ele prin Ceuta

Într-o lună de controale la frontiera aeriană și maritimă cu Spania, Italia a returnat doar 31 de persoane din cele 500.000 care călătoreau din Spania. Dintre acestea, doar opt erau cetățeni marocani și cel mai probabil nu soseau din Ceuta. În ciuda acestei evaluări inițiale publicate de Ministerul de Interne în urmă cu câteva zile, guvernul Meloni a decis să mențină controalele sporite pentru încă 15 zile, invocând din nou preocupări legate de securitate.

A doua zi după prelungire, viceprim-ministrul Antonio Tajani a vorbit despre o presupusă amenințare de infiltrare jihadistă, dar a fost rapid negat de autoritățile spaniole. Niciunul dintre migranții care au intrat în exclava nord-africană la sfârșitul lunii iulie nu a primit acces în spațiul Schengen, au asigurat aceștia. Prin urmare, este aproape sigur că niciuna dintre persoanele verificate în ultima lună nu era din Ceuta.

Cum au decurs controalele la frontieră dintre Italia și Spania

În total, autoritățile italiene au controlat aproape 500.000 de persoane verificând listele de pasageri. Cetățenilor UE li s-a cerut (și li se va cere până la mijlocul lunii septembrie) să prezinte un document de identitate valabil pentru călătoriile în străinătate, în timp ce cetățenii din afara UE au fost supuși unei serii de verificări specifice.

Ministerul de Interne a anunțat că peste 180.000 de persoane din Spania au fost identificate la intrarea în Italia. Au fost emise în total 31 de deportări la frontieră, dintre care opt au fost împotriva unor cetățeni de origine marocană. Doar șase persoane au fost arestate. 

Sanchez: „Italia a suspendat Schengen fără niciun motiv.”

Rezultatele obținute de guvernul italian după suspendarea spațiului Schengen pun sub semnul întrebării eficacitatea măsurii, pe care premierul spaniol Pedro Sánchez a numit-o astăzi lipsită de sens.

„Liderul Vox, Santiago Abascal, mă critică pentru introducerea controalelor asupra călătorilor din Italia, dar nu spune că guvernul italian a suspendat spațiul Schengen cu Spania fără niciun motiv și a făcut-o cu o țară precum Spania, care în timpul crizei de la Lampedusa „a primit migranți” sosiți ilegal pe insula italiană", a declarat Sanchez în cadrul Conferinței de gestionare a crizelor de la Ceuta.

După reînnoirea interdicției Schengen, el a decis să răspundă cu o inițiativă similară pentru pasagerii din țări terțe care sosesc din Italia pe calea aerului și pe apă.

„Spania a arătat solidaritate cu Lampedusa și Groenlanda”, dar nu a primit „aceeași solidaritate din partea Italiei”, a adăugat el, potrivit publicației Fanpage.it.

Ceuta și tensiunile Schengen: cronologia unei crize care a zguduit relațiile hispano-italiene

Criza migranților din Ceuta

Criza a izbucnit la finalul lunii iulie 2026, când zeci de mii de persoane, majoritatea tineri originari din Maroc, au trecut ilegal frontiera dinspre Maroc în exclava spaniolă Ceuta, situată pe coasta nord-africană a Mării Mediterane. Cea mai mare parte a migranților au intrat traversând înot zona digurilor de la Tarajal și Benzú sau mergând pe jos de-a lungul țărmului.

Cifrele privind amploarea fenomenului au variat în funcție de sursă și de momentul raportării. Presa a menționat inițial aproximativ 60.000 de persoane care ar fi trecut în Ceuta pe 30 iulie 2026, în timp ce autoritățile spaniole au vorbit la început despre o cifră mai apropiată de 50.000. Ulterior, estimarea oficială a fost revizuită la aproximativ 72.000 de persoane. Alte surse citează un aflux total estimat la circa 80.000 de oameni pe parcursul crizei.

Potrivit Institutului de Medicină Legală din Ceuta, bilanțul a ajuns la cel puțin 82 de persoane decedate în timpul tentativelor de traversare, în timp ce de partea marocană au fost raportate oficial 14 decese și 236 de răniți.

Situația a copleșit rapid capacitatea locală de primire. Autoritățile din Ceuta au cerut guvernului de la Madrid să declare stare de urgență națională, iar mii de migranți, în special din Africa subsahariană, au rămas blocați în exclavă. Returnările au fost, însă, semnificative: un oficial al guvernului spaniol a declarat pe 31 iulie că peste 48.300 dintre migranți se întorseseră deja în Maroc, iar Spania a anunțat că a cooperat cu autoritățile marocane pentru accelerarea returnărilor. Ulterior, cifra returnărilor a ajuns la 69.500 de persoane.

Reacția Italiei: suspendarea Schengen și controale la frontieră

Valul de migranți din Ceuta a generat rapid o dispută diplomatică între Madrid și Roma. Italia a reintrodus controalele la frontieră cu Spania pe 1 august și a suspendat temporar libera circulație prevăzută de Acordul Schengen. Măsura viza în mod specific legăturile dintre cele două țări: Italia nu are o frontieră terestră cu Spania, însă controalele au fost aplicate persoanelor care călătoresc cu avionul sau cu vaporul între cele două state.

Guvernul de la Roma, condus de Giorgia Meloni, a insistat că decizia a fost motivată exclusiv de considerente de securitate. Executivul italian a precizat, într-un comunicat, că nu acceptă „ultimatumuri sau impuneri străine” în privința securității naționale și a controlului frontierelor. Ministrul italian de Externe, Antonio Tajani, a susținut că măsura reprezintă „o alegere necesară pentru a proteja securitatea cetățenilor noștri și pentru a apăra frontierele europene”. Roma a transmis că decizia va fi reevaluată doar în momentul în care va exista certitudinea că nu mai există riscuri pentru securitatea Italiei, inclusiv în ceea ce privește terorismul, o eventuală nouă creștere a fluxului migrator sau deplasarea migranților aflați ilegal pe teritoriul european.

Guvernul spaniol a respins argumentele italiene și a calificat măsura drept discriminatorie. Executivul de la Madrid a transmis că decizia Romei este „nedreaptă, contrară intereselor Uniunii Europene și discriminatorie față de populația spaniolă”, catalogând-o drept „fără precedent”. Spania a subliniat totodată o presupusă inconsecvență în poziția italiană, argumentând că Italia este statul membru al UE cu cel mai mare număr de treceri neregulamentare ale frontierei din ultimii ani — de două ori mai mari, uneori, decât cele înregistrate de Spania — și că, la rândul ei, Spania nu a introdus niciodată controale pentru călătorii veniți din Italia. Autoritățile spaniole au criticat și impactul practic al controalelor italiene, susținând că acestea au provocat probleme pentru mii de pasageri și au generat incertitudine în plin sezon estival.

Ministrul spaniol de Externe, Jose Manuel Albares, a cerut ridicarea controalelor, argumentând că „nu există niciun motiv” pentru menținerea lor la frontierele aeriene și maritime cu Spania, întrucât situația migratorie din Ceuta s-a stabilizat și se află sub control, majoritatea celor intrați ilegal fiind returnați în Maroc, fără ca vreun migrant ajuns în Ceuta să fi reușit să pătrundă în Peninsula Iberică.

Escaladarea conflictului diplomatic dintre cele două țări

Refuzul Romei de a renunța la controale a determinat Madridul să acționeze similar. Guvernul spaniol a decis să reintroducă, începând de sâmbătă, 8 august, propriile controale la frontiera cu Italia, după ce autoritățile italiene au refuzat să elimine verificările aplicate călătorilor veniți din Spania. Potrivit precizărilor oficiale, controalele spaniole au intrat în vigoare la ora 00:00 a zilei de sâmbătă, 8 august, și au constat în verificarea aleatorie a identității și cetățeniei călătorilor, pe baza cărții de identitate sau a pașaportului, urmând ca, în cazul cetățenilor din state terțe, să fie verificat și permisul de ședere.

Disputa nu s-a încheiat rapid. Italia a anunțat că va menține controalele excepționale la frontieră pentru legăturile aeriene și navale cu Spania cel puțin până pe 15 august, respingând amenințările Madridului privind eventuale contramăsuri. Ulterior, tensiunile au continuat să se prelungească: Italia a decis să prelungească suspendarea Acordului Schengen cu Spania cu încă 15 zile, motivând, din nou, decizia prin considerente de securitate și nu printr-un gest politic. În replică, Spania a anunțat, la rândul ei, prelungirea cu încă 15 zile a propriilor controale la frontieră.