„Suntem într-un moment important pentru evoluţia României. Am schimbat direcţia anul trecut, iar măsurile luate până acum au funcţionat.
Deficitul a scăzut şi anul acesta. (...) În primele 7 luni din 2026 este mai mic cu 37% faţă de perioada similară din 2025. Fiecare punct de scădere ne apropie de echilibrul în care să consumăm ce producem, nu ceea ce împrumutăm. Cheltuielile de personal ale statului s-au redus (...) Investiţiile se menţin pe baza fondurilor europene. În primele 7 luni, investiţiile publice au ajuns la 76 de miliarde de lei, cu aproape 15 miliarde mai mult decât anul trecut. Aceasta este direcţia corectă: reducem cheltuielile care nu pot fi susţinute şi protejăm investiţiile care dezvoltă România”, a scris Ilie Bolojan, luni, într-o postare pe Facebook.
Bolojan: Corecția bugetară a avut și un efect asupra economiei
Premierul interimar a vorbit și despre costurile măsurilor de corecție bugetară, care au avut efecte asupra economiei și consumului.
„Da, această corecţie a avut şi un efect de contracţie economică. Consumul a scăzut cu partea care era pe datorie, cu bani împrumutaţi. Economia a pierdut creşterea, de fapt iluzorie, adusă de acest consum pe datorie. A fost un efort colectiv al societăţii, pentru care le mulţumesc românilor”, a afirmat Bolojan.
Ilie Bolojan consideră că perioada de interimat în care se află Guvernul nu mai poate continua, deoarece un Executiv interimar are instrumente limitate.
„Am reuşit să încheiem PNRR, să menţinem încrederea în România prin două evaluări de rating, să trecem prin crize interne şi externe suprapuse. Dar instrumentele unui Guvern interimar sunt limitate.
În plus, incertitudinea politică şi eşecul adoptării legii salarizării, din cauza iresponsabilităţii PSD, creează îndoieli că se va putea menţine controlul cheltuielilor şi în anii următori”, a explicat premierul interimar.
Bolojan spune că viitorul Guvern va trebui să găsească soluții pentru reducerea deficitului în următorii ani, într-un context dificil. Ținta pentru 2027 este un deficit de 5,3% din PIB.
„De acum, sunt două variante. Pe care dintre ele o vom vedea depinde de viitorul Guvern. Pentru că, oricine vine, va trebui să răspundă la întrebarea: cum vom putea reduce deficitul din PIB în 2027 (5,3%) şi în 2028, în condiţiile în care granturile din PNRR nu vor mai fi, cheltuielile de apărare nu vor putea scădea, ci vor creşte, iar salariile şi pensiile vor trebui indexate şi nu vor scădea ca pondere din PIB?
Asta în condiţiile în care costul dobânzilor va fi o provocare şi în anii ce vin, după ce am crescut prea repede gradul de îndatorare în perioada deficitelor mari”, a mai spus Bolojan.
Avertisment privind „tentația populistă”
Premierul interimar a avertizat că noul Guvern trebuie să continue reformele structurale și să evite măsurile care ar putea readuce România la o situație fiscală și economică mai dificilă.
„Dacă nu va continua reformele structurale sau, chiar mai rău, va ceda tentaţiei populiste de a deschide robinetul banilor şi al consumului, vom reveni la o situaţie chiar mai rea decât cea anterioară, pentru că niciun finanţator nu va mai crede că suntem capabili să ne schimbăm.
Această variantă trebuie evitată pentru România. Avem nevoie rapid de un Guvern care să consolideze ceea ce am reuşit până acum, să continue schimbarea modelului economic de la consum spre investiţii, să ţină sub control cheltuielile statului, să colecteze eficient banii, pentru ca economia să crească natural, pe baze sănătoase, spre prosperitate reală”, a argumentat Bolojan.
Ce condiții pune Bolojan pentru viitorul premier
În opinia lui Ilie Bolojan, un astfel de Guvern trebuie condus de un premier care să înțeleagă situația economică și să își asume măsuri dificile, chiar dacă acestea nu sunt populare.
„Un premier responsabil, care înţelege exact situaţia, un premier dispus la efortul constant şi adesea impopular de a face ce trebuie, nu ce sună bine.