Călin Georgescu, reținut de DIICOT

Călin Georgescu, fostul candidat la alegerile prezidenţiale, a fost scos luni din sediul DIICOT având cătuşe la mâini, după ce a fost reţinut de procurori pentru 24 de ore în dosarul în care este acuzat că ar fi înşelat un om de afaceri.

Înconjurat de mascaţi şi jurnalişti pe treptele din faţa sediului DIICOT, Georgescu şi-a salutat susţinătorii, ridicând mâinile încătuşate deasupra capului, fără să facă declaraţii.

În dosar a fost reţinut şi un complice al lui Georgescu, omul de afaceri Ionel Rusen.

Cei doi vor fi duşi în Arestul central al Capitalei, iar marţi vor fi prezentaţi Tribunalului Bucureşti cu propunere de arestarea preventivă pentru 30 de zile.

"La data de 21 septembrie 2026, procurorii DIICOT au dispus reţinerea a doi inculpaţi, cetăţeni români, cu vârstele de 64 şi 47 de ani, cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată. Pe parcursul percheziţiilor efectuate în cursul acestei zile au fost găsite şi ridicate sisteme de bruiaj, înscrisuri, documente de identitate (două paşapoarte şi o legitimaţie), ce urmează a fi expertizate, existând suspiciunea că sunt false, dispozitive de stocare a datelor, precum şi alte mijloace de probă. Urmează să fie sesizat judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti cu propunerea de arestare preventivă a inculpaţilor, pentru o perioadă de 30 de zile", a transmis DIICOT într-un comunicat de presă.

Georgescu a fost adus la DIICOT în jurul orei 15:00, după aproape 9 ore de percheziţii la locuinţa sa din Mogoşoaia.

Călin Georgescu nu a vrut să dea declaraţii în faţa anchetatorilor

Călin Georgescu a fost ridicat luni dimineaţa, în timp ce se îndrepta spre un bazin de înot în Otopeni, şi dus pentru percheziţii la vila lui din Mogoşoaia, într-un dosar de înşelăciune cu un prejudiciu de 1,1 milioane euro.

Printre altele, anchetatorii au găsit în vilă o legitimaţie "diplomatică" pe numele lui Călin Georgescu, aparent emisă de Ordinul Cavalerilor de Malta. Ulterior, Ambasada Ordinului Suveran Militar de Malta în România a anunţat că nu a emis niciun document pe numele lui Georgescu.

De asemenea, în maşina lui Georgescu a fost găsit un aparat de bruiaj, care îi permitea fostului candidat la Preşedinţie să nu fie înregistrat în timp ce poartă diverse conversaţii. Conform unor surse judiciare, este vorba de un aparat de bruiaj (rabbler), folosit pentru a bloca ascultarea şi înregistrarea convorbirilor.

Ancheta în acest caz a pornit de la o plângere depusă de un om de afaceri din Buzău, Răzvan Leu, care susţine că ar fi fost păgubit cu suma de un milion de euro.

Concret, Răzvan Leu l-ar fi cunoscut pe Georgescu prin intermediul unui prieten comun, Ion Negoescu, iar fostul candidat i-ar fi propus implicarea într-o afacere cu tranzacţii cu metale preţioase.

Afacerea avea nevoie de o linie de credit în valoare de 6 milioane de euro, iar Georgescu i-ar fi recomandat lui Răzvan Leu să ia legătura cu un om de încredere, Ionel Rusen, care la rândul lui i-a prezentat un cetăţean italian, Massimiliano Arena, reprezentantul unei bănci din Elveţia.

În continuare, pentru a obţine creditul, lui Răzvan Leu i s-a cerut să achite o garanţie de 1 milion de euro, dintre care 100.000 de euro urmau să fie folosiţi pentru a finanţa campania lui Georgescu la prezidenţiale. Procurorii spun că pentru această ultimă sumă a fost prezentat inclusiv un plan de cheltuieli.

Victima a fost convinsă apoi să mai transfere alţi 100.000 de euro, cu promisiunea că împrumutul poate creşte la 15 milioane de euro.

Împrumutul nu s-a mai realizat, iar omul de afaceri din Buzău a cerut restituirea garanţiei totale de 1,1 milioane de euro, însă nu a mai primit banii.

Omul de afaceri Răzvan Leu a confirmat luni că el este cel care a formulat plângerea penală împotriva lui Georgescu.

"Confirm că sunt persoana care a formulat, în ianuarie 2024, plângerea penală aflată la baza dosarului instrumentat de DIICOT. Am făcut acest demers dintr-un singur motiv: am pierdut peste un milion de euro, bani câştigaţi prin muncă, în urma promisiunii unei finanţări care nu s-a concretizat niciodată. Am încercat ani de zile să recuperez suma pe cale amiabilă, fără niciun rezultat. L-am cunoscut pe Călin Georgescu în 2021, printr-o conjunctură întâmplătoare. Mi-au plăcut hotărârea, povestea şi planurile sale. Asemenea mie, după cum aţi văzut, milioane de români au avut încredere în Călin Georgescu. Am avut încredere deplină în Călin Georgescu şi în ceea ce mi-a spus. Din păcate, totul s-a dovedit a fi o escrocherie, o păcăleală. Am fost înşelat cu suma de 1.100.000 euro, dată de mine ca avans pentru un împrumut extern de 6.000.000 euro, o linie de credit destinată unor investiţii în afaceri. Împrumutul ar fi trebuit acordat de o companie financiară recomandată şi garantată de Călin Georgescu şi de partenerii săi de afaceri, pe care presa i-a menţionat deja", a transmis Răzvan Leu într-un comunicat de presă.

Omul de afaceri care a depus plângerea susține că a pierdut peste un milion de euro

Răzvan Leu a confirmat că este persoana care a formulat plângerea penală aflată la baza dosarului instrumentat de DIICOT.

Potrivit unei declarații transmise AGERPRES, acesta a depus plângerea în ianuarie 2024, după ce ar fi pierdut peste un milion de euro în urma unei promisiuni de finanțare care nu s-ar mai fi concretizat.

Dosarul vizează acuzații de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.

Luni, procurorii DIICOT - Structura Centrală, împreună cu polițiștii Direcției de Investigații Criminale din IGPR, au pus în aplicare cinci mandate de percheziție domiciliară.

Acțiunile au avut loc în București și în localitățile Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea, într-o cauză care vizează constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciunea cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. 

Potrivit DIICOT, gruparea ar fi fost constituită în septembrie 2021 de trei persoane, doi cetățeni români, de 64 și 47 de ani, și un cetățean italian, de 56 de ani.

Anchetatorii susțin că gruparea ar fi acționat în special în România, dar și în Marea Britanie, cu scopul obținerii unor foloase patrimoniale injuste.

Potrivit procurorilor, liderul grupării le-ar fi atribuit celorlalți doi membri roluri clare în mecanismul infracțional. Aceștia s-ar fi prezentat drept oameni de afaceri prosperi și administratori ai unor societăți străine care ar fi avut acces la sume importante de bani.

Membrii grupării ar fi susținut că pot obține finanțări de la instituții financiare din străinătate pentru oameni de afaceri interesați să își dezvolte activitățile în România. Pentru accesarea creditelor ar fi solicitat depunerea unor garanții bănești.

DIICOT susține că, începând din septembrie 2021, membrii grupării au organizat întâlniri în București și județul Argeș, iar ulterior și în Marea Britanie. În cadrul acestora, o persoană vătămată ar fi fost convinsă că poate obține o finanțare de 6 milioane de euro de la o instituție bancară, cu condiția depunerii unei garanții.

Victima ar fi transferat astfel peste un milion de euro.

Ulterior, susțin procurorii, membrii grupării ar fi afirmat că finanțarea poate fi majorată până la 15 milioane de euro, însă pentru acest lucru ar fi fost necesară o garanție suplimentară. Persoana vătămată ar fi transferat încă 100.000 de euro.

DIICOT estimează că prejudiciul total depășește 1,1 milioane de euro.