După mai multe zile de audieri, procurorii au decis punerea sa sub acuzare pentru omor voluntar. Suspectul urmează să fie prezentat în fața unui judecător, care va decide dacă va rămâne în arest preventiv pe durata anchetei.
Cazul a provocat un val de emoție atât în Grecia, cât și în Marea Britanie, deoarece Elizabeth-Jane Ross era cunoscută pentru activitatea sa umanitară și pentru implicarea în proiecte dedicate refugiaților și persoanelor vulnerabile.
Elizabeth-Jane Ross avea 38 de ani și venise în Grecia pe 26 iunie. Scopul călătoriei sale era unul umanitar: femeia participa la proiecte de sprijin pentru refugiați și colaborase cu mai multe organizații de voluntariat.
În primele săptămâni, ea a locuit în locuința unui prieten din zona Pireu. Ulterior, pe 10 iulie, s-a mutat într-un apartament din cartierul Exarchia, unul dintre cele mai cunoscute cartiere ale Atenei. Zona este recunoscută pentru atmosfera boemă, pentru numeroasele inițiative culturale și sociale, dar și pentru numeroase grupuri de solidaritate care oferă sprijin migranților și refugiaților. Tot aici funcționa grupul fondat de Sharif Ahmadzai și de soția sa, cetățean american și autoare de cărți.
Elizabeth-Jane Ross devenise apropiată de partenera suspectului, iar mutarea în acel apartament părea să reprezinte o continuare firească a activităților sale de voluntariat. Nimic nu anunța tragedia care avea să urmeze.
Procurorii susțin că femeia a murit în apartamentul din Exarchia
Potrivit informațiilor prezentate de poliția elenă, Elizabeth-Jane Ross și-ar fi pierdut viața chiar în apartamentul din Exarchia. Anchetatorii cred că după deces trupul victimei a fost introdus într-o valiză de mari dimensiuni și transportat într-o clădire abandonată din cartierul Kypseli, aflat la aproximativ trei kilometri distanță. Cadavrul a rămas ascuns acolo timp de câteva zile.
Pe 18 iulie, un bărbat fără adăpost a intrat în imobilul părăsit și a descoperit valiza. Descoperirea a dus la declanșarea unei anchete de amploare, în cadrul căreia poliția a analizat sute de ore de imagini surprinse de camerele de supraveghere din zonă. Unul dintre cele mai importante elemente din dosar îl reprezintă imaginile înregistrate de camerele de supraveghere. Acestea îl surprind pe Sharif Ahmadzai în noaptea de 16 iulie, în timp ce transportă valiza despre care anchetatorii afirmă că ascundea trupul neînsuflețit al voluntarei scoțiene. Imaginile au reprezentat un punct de cotitură în investigație și au contribuit la identificarea traseului parcurs de suspect înainte ca valiza să fie abandonată în clădirea dezafectată.
Pe baza acestor dovezi, polițiștii au intensificat cercetările și au început seria de interogatorii care s-au încheiat cu punerea sub acuzare a bărbatului.
Suspectul recunoaște transportul cadavrului, dar neagă crima
În timpul audierilor, Sharif Ahmadzai a admis că a transportat valiza și că ulterior a folosit cardurile bancare ale victimei. Potrivit anchetatorilor, el a retras aproximativ 10.000 de euro de la bancomate cu ajutorul cardurilor aparținând lui Elizabeth-Jane Ross. Cu toate acestea, bărbatul respinge acuzația de omor. Versiunea prezentată de el susține că a găsit-o pe femeie fără viață în apartamentul din Exarchia și că, din panică, a decis să ascundă trupul și să abandoneze valiza. Anchetatorii nu consideră însă credibilă această explicație. Procurorii apreciază că ansamblul probelor, imaginile video, tranzacțiile bancare și celelalte elemente strânse în dosar indică implicarea directă a suspectului în moartea voluntarei.
Două ipoteze privind mobilul crimei
În această etapă a anchetei, poliția elenă analizează două variante principale privind motivul crimei. Prima ipoteză are la bază un posibil furt. Potrivit unor surse apropiate anchetei, Elizabeth-Jane Ross l-ar fi surprins pe Ahmadzai în timp ce îi răscolea bunurile personale și încerca să îi fure cardurile bancare sau alte obiecte de valoare. În acest scenariu, între cei doi ar fi izbucnit un conflict care s-a încheiat tragic.
A doua ipoteză este mult mai gravă. Anchetatorii verifică posibilitatea ca bărbatul să fi încercat să o agreseze sexual pe voluntară. Conform acestei teorii, femeia ar fi respins avansurile suspectului, iar reacția acestuia ar fi dus la uciderea victimei. Până în acest moment, autoritățile nu au anunțat existența unor dovezi definitive care să confirme una dintre cele două variante.
Investigațiile continuă, iar concluziile finale vor depinde de rezultatele expertizelor medico-legale și de analiza tuturor probelor.
Autopsia nu a oferit încă un răspuns definitiv
Stabilirea cauzei exacte a morții s-a dovedit dificilă. Cadavrul se afla într-o stare avansată de descompunere în momentul descoperirii, fapt care a îngreunat activitatea medicilor legiști. Primele examinări nu au evidențiat leziuni externe evidente. Cu toate acestea, experții criminaliști consideră că Elizabeth-Jane Ross ar fi murit, cel mai probabil, prin asfixiere. Pentru confirmarea acestei ipoteze, laboratorul de medicină legală efectuează teste toxicologice și analize asupra organelor interne.
Rezultatele acestor expertize pot clarifica dacă victima a fost imobilizată, dacă a primit substanțe care i-au afectat capacitatea de apărare sau dacă moartea s-a produs prin alte mecanisme. Concluziile medico-legale vor avea un rol esențial în procesul penal.
Un rol important în desfășurarea anchetei l-a avut chiar partenera lui Sharif Ahmadzai. Potrivit poliției elene, femeia a observat că partenerul său dispunea brusc de sume importante de bani, deși nu avea venituri care să justifice această situație. Ulterior, ea a părăsit locuința și s-a cazat într-un hotel, unde a rămas la dispoziția anchetatorilor. Informațiile oferite de aceasta au contribuit la reconstituirea ultimelor zile din viața voluntarei și la verificarea activităților suspectului după dispariția victimei.
Mesaje trimise în numele victimei
Polițiștii susțin că după moartea lui Elizabeth-Jane Ross, suspectul a continuat să folosească telefonul mobil al acesteia. Din dispozitiv ar fi fost trimise mai multe mesaje către rude și prieteni, cu scopul de a crea impresia că voluntara este în viață. În respectivele conversații, expeditorul explica lipsa de comunicare prin faptul că femeia avea nevoie de liniște și dorea să petreacă o perioadă singură.
Anchetatorii consideră că aceste mesaje au reprezentat o încercare de a câștiga timp și de a întârzia sesizarea dispariției. Astfel de metode apar frecvent în anchetele privind omorurile, deoarece autorii încearcă să creeze impresia că victima și-a întrerupt voluntar contactele cu familia și prietenii.