Italia prelungeşte suspendarea acordului Schengen cu Spania

Italia a prelungit cu încă o săptămână suspendarea acordului Schengen cu Spania, a declarat vineri o sursă din cadrul guvernului italian, relatează Reuters şi Ansa.

Prelungirea se aliniază cu o măsură similară luată de autorităţile de la Madrid, care au suspendat acordul Schengen cu Roma până la 22 octombrie.

În următoarele zile, miniştrii de interne din Italia şi Spania vor explora noi forme alternative de cooperare, a adăugat sursa citată.

Italia a suspendat acordul Schengen cu Spania pe 31 iulie

Italia a suspendat prima dată acordul Schengen cu Spania pe 31 iulie şi a prelungit în mod repetat măsura, drept răspuns la un aflux masiv de migranţi în exclava spaniolă Ceuta din statul vecin Maroc, invocând motive de securitate.

Madridul a criticat decizia în august, descriind acţiunile Italiei drept "nedrepte, contrare intereselor Uniunii Europene şi discriminatorii faţă de populaţia din Spania" şi a răspuns prin controale aleatorii asupra călătorilor provenind din Italia.

Partidele de opoziţie din Italia au criticat suspendarea acordului Schengen drept propagandă, având în vedere că intrarea în exclava Ceuta nu asigură automat acces la spaţiul Schengen şi că Italia nu are frontieră cu Spania.

Criza migranților din Ceuta

Criza a izbucnit la finalul lunii iulie 2026, când zeci de mii de persoane, majoritatea tineri originari din Maroc, au trecut ilegal frontiera dinspre Maroc în exclava spaniolă Ceuta, situată pe coasta nord-africană a Mării Mediterane. Cea mai mare parte a migranților au intrat traversând înot zona digurilor de la Tarajal și Benzú sau mergând pe jos de-a lungul țărmului.

Cifrele privind amploarea fenomenului au variat în funcție de sursă și de momentul raportării. Presa a menționat inițial aproximativ 60.000 de persoane care ar fi trecut în Ceuta pe 30 iulie 2026, în timp ce autoritățile spaniole au vorbit la început despre o cifră mai apropiată de 50.000. Ulterior, estimarea oficială a fost revizuită la aproximativ 72.000 de persoane. Alte surse citează un aflux total estimat la circa 80.000 de oameni pe parcursul crizei.

Potrivit Institutului de Medicină Legală din Ceuta, bilanțul a ajuns la cel puțin 82 de persoane decedate în timpul tentativelor de traversare, în timp ce de partea marocană au fost raportate oficial 14 decese și 236 de răniți.

Situația a depășit rapid capacitatea locală de primire. Autoritățile din Ceuta au cerut guvernului de la Madrid să declare stare de urgență națională, iar mii de migranți, în special din Africa subsahariană, au rămas blocați în exclavă. Returnările au fost, însă, semnificative: un oficial al guvernului spaniol a declarat pe 31 iulie că peste 48.300 dintre migranți se întorseseră deja în Maroc, iar Spania a anunțat că a cooperat cu autoritățile marocane pentru accelerarea returnărilor. Ulterior, cifra returnărilor a ajuns la 69.500 de persoane.

Reacția Italiei: suspendarea Schengen și controale la frontieră

Valul de migranți din Ceuta a generat rapid o dispută diplomatică între Madrid și Roma. Italia a reintrodus controalele la frontieră cu Spania pe 1 august și a suspendat temporar libera circulație prevăzută de Acordul Schengen. Măsura viza în mod specific legăturile dintre cele două țări: Italia nu are o frontieră terestră cu Spania, însă controalele au fost aplicate persoanelor care călătoresc cu avionul sau cu vaporul între cele două state.

Guvernul de la Roma, condus de Giorgia Meloni, a insistat că decizia a fost motivată exclusiv de considerente de securitate. Executivul italian a precizat, într-un comunicat, că nu acceptă „ultimatumuri sau impuneri străine” în privința securității naționale și a controlului frontierelor. Ministrul italian de Externe, Antonio Tajani, a susținut că măsura reprezintă „o alegere necesară pentru a proteja securitatea cetățenilor noștri și pentru a apăra frontierele europene”. Roma a transmis că decizia va fi reevaluată doar în momentul în care va exista certitudinea că nu mai există riscuri pentru securitatea Italiei, inclusiv în ceea ce privește terorismul, o eventuală nouă creștere a fluxului migrator sau deplasarea migranților aflați ilegal pe teritoriul european.

Guvernul spaniol a respins argumentele italiene și a calificat măsura drept discriminatorie. Executivul de la Madrid a transmis că decizia Romei este „nedreaptă, contrară intereselor Uniunii Europene și discriminatorie față de populația spaniolă”, catalogând-o drept „fără precedent”. Spania a subliniat totodată o presupusă inconsecvență în poziția italiană, argumentând că Italia este statul membru al UE cu cel mai mare număr de treceri neregulamentare ale frontierei din ultimii ani — de două ori mai mari, uneori, decât cele înregistrate de Spania — și că, la rândul ei, Spania nu a introdus niciodată controale pentru călătorii veniți din Italia. Autoritățile spaniole au criticat și impactul practic al controalelor italiene, susținând că acestea au provocat probleme pentru mii de pasageri și au generat incertitudine în plin sezon estival.

Ministrul spaniol de Externe, Jose Manuel Albares, a cerut ridicarea controalelor, argumentând că „nu există niciun motiv” pentru menținerea lor la frontierele aeriene și maritime cu Spania, întrucât situația migratorie din Ceuta s-a stabilizat și se află sub control, majoritatea celor intrați ilegal fiind returnați în Maroc, fără ca vreun migrant ajuns în Ceuta să fi reușit să pătrundă în Peninsula Iberică.