A fost finalizată ancheta în cazul uciderii lui Sergiu Țarna. Procurorii au reconstituit totul, inclusiv ce consumase polițistul Riccardo Salvagno
24 Septembrie 2026
Un nou studiu realizat de o echipă de geologi condusă de Stefano Tavani, de la Universitatea din Florența, arată că un proces geologic profund are loc sub Munții Apenini din Italia. Partea inferioară a scoarței terestre se desprinde de partea superioară și se scufundă treptat în manta, într-un fenomen numit delaminare.
Cercetătorii susțin că acest proces a devenit principalul motor al deformării tectonice și al activității seismice din Apenini, după ce procesul de deschidere a Mării Tireniene a încetinit. Studiul a fost publicat pe 7 septembrie 2026 în revista Communications Earth & Environment, parte a grupului Nature.
Apeninii se întind pe o mare parte a peninsulei italiene și formează unul dintre cele mai complexe sisteme tectonice din Europa. În această regiune, oamenii de știință au observat de mult timp un paradox: în timp ce unele zone ale lanțului muntos sunt supuse unor forțe de întindere, altele sunt comprimate.
Noua cercetare propune o explicație pentru această situație. Sub Apenini, partea inferioară, mai densă, a scoarței și a litosferei se desprinde progresiv de partea superioară și coboară în manta.
Procesul este asemănat de cercetători cu desfacerea unui fermoar. Zona în care are loc această separare, numită „balama” tectonică, se deplasează treptat dinspre Marea Tireniană către Marea Adriatică.
Fenomenul nu este unul care să se producă brusc la suprafață. Este un proces geologic extrem de lent, desfășurat pe perioade de milioane de ani, însă efectele sale pot fi observate prin mișcările scoarței și prin activitatea seismică.
Cercetătorii au combinat datele despre cutremure cu măsurători GPS
Pentru a ajunge la această concluzie, echipa coordonată de Tavani a analizat împreună date provenite din mai multe surse. Cercetătorii au comparat catalogul cutremurelor cu aproximativ 20 de ani de măsurători ale deplasărilor scoarței terestre realizate cu sisteme GNSS, observații radar prin satelit de tip InSAR și date geologice.
Modelul rezultat arată că delaminarea scoarței inferioare reprezintă în prezent principalul mecanism care controlează deformarea activă din Apenini.
Studiul arată că procesul produce simultan mișcări diferite în regiune. În anumite zone, scoarța este întinsă, în timp ce în altele este comprimată. Potrivit cercetătorilor, acest mecanism ajută la explicarea apariției unor tipuri diferite de cutremure de-a lungul aceluiași lanț muntos.
Delaminarea nu este un fenomen apărut recent. Potrivit studiului, procesul a început în urmă cu aproximativ 10 milioane de ani și a continuat să se deplaseze de-a lungul timpului.
În trecut, evoluția tectonică a regiunii era legată în mare măsură de retragerea zonei de subducție și de deschiderea bazinului din Marea Tireniană. Potrivit cercetătorilor, acest proces de deschidere a devenit inactiv în urmă cu aproximativ două milioane de ani, iar deformarea tectonică s-a concentrat ulterior într-o zonă situată mai aproape de Apenini.
Astfel, noul model sugerează că activitatea tectonică din Apenini nu mai este determinată în principal de aceeași dinamică a subducției care a modelat regiunea în trecut.
De ce sunt atât de multe cutremure în Apenini
Apeninii sunt una dintre principalele zone seismice ale Italiei. De-a lungul lanțului muntos au avut loc în timp numeroase cutremure puternice, inclusiv în regiuni precum L'Aquila, Amatrice și Norcia.
Cercetătorii susțin că noul model oferă o explicație pentru faptul că în diferite părți ale Apeninilor apar simultan cutremure asociate cu întinderea scoarței și cutremure produse în zone supuse compresiei. De exemplu, pe partea estică a lanțului, în zona Adriaticii, pot apărea cutremure de tip compresiv, în timp ce de-a lungul axei Apeninilor sunt întâlnite cutremure asociate cu extinderea scoarței.
Stefano Tavani a descris cercetarea drept o schimbare importantă în modul în care este înțeles mecanismul actual al deformării și al seismicitații din Apenini.
Procesul de delaminare nu este permanent. Cercetătorii estimează că, pe parcursul următoarelor milioane de ani, partea inferioară a scoarței va continua să se desprindă și să coboare în manta, după care procesul va slăbi.
Studiul nu indică existența unui pericol brusc sau a unei rupturi iminente a Italiei. Este vorba despre o transformare tectonică desfășurată la scara timpului geologic, ale cărei efecte asupra suprafeței se manifestă prin deformarea lentă a scoarței și prin activitatea seismică.
Fenomenul observat în Italia ar putea avea relevanță și pentru înțelegerea altor regiuni ale lumii în care zonele de subducție ajung într-un stadiu avansat și încep să fie dominate de procese de delaminare. Cercetătorii consideră sistemul Apenini-Marea Tireniană un model natural pentru studierea acestor transformări tectonice.